Schimbările climatice au dus la decăderea celei mai mari civilizații urbane antice

[altmariusistoric2]

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/schimbarile-climat...

Autor Andreea Lupşor

Decăderea celei mai mari civilizații urbane timpurii – civilizația Indusului – în urmă cu 4000 de ani e considerată și azi un mare mister. Insă cercetări recente arată că dispariția acestei civilizații, ce se întindea pe o suprafață extinsă ce acoperă azi regiuni din India, Pakistan, Nepal și Bangladesh, s-a datorat unei probleme cu care ne confruntăm și noi astăzi :schimbarea climatului.

Cele mai cunoscute mari culturi urbane din Antichitate sunt cele din Egiptul Antic și Mesopotamia, dar cea mai vastă dintre toate aparține de fapt civilizației din subcontinentul indian. Civilizația Indusului, sau civilizația Harappa, se întindea cândva pe o suprafață de peste 1 milion km², de-a lungul câmpiilor Indusului, de la Marea Arabiei până la Gange. Specialiștii estimează că în perioada de apogeu a acestei civilizații, ea reprezenta 10% din populația lumii. Civilizația Harappa și-a început dezvoltarea acum 5200 de ani, iar decăderea ei începe acum 3900-3000 de ani, perioadă în care populația a abandonat treptat orașele foarte dezvoltate pentru a migra către est.

Cercetătorul român Liviu Giosan, geolog la Woods Hole Oceanographic Institution din Massachusetts, a declarat că civilizația Indusului, care era mult mai dezvoltată decât cea din Egiptul Antic sau Mesopotamia, a fost redescoperită abia în anii 1920 și că nici azi nu cunoaștem prea multe lucruri despre ea.

În urmă cu aproape un secol, specialiștii au început să descopere numeroase rămășițe ale așezărilor acestei populații de-a lungul Indusului și afluenților săi, precum și într-o vastă regiune deșertică de la granița dintre India și Pakistan. Au ieșit la iveală orașe sofisticate, rute comerciale interne, arte și meșteșuguri, precum și o scriere încă nedescifrată.

Potrivit lui Giosan, rețeaua urbană era foarte bine gândită și beneficia de canalizări sofisticate (pe care nu le vom regăsi decât abia la romani, câteva mii de ani mai târziu).  Se pare că era o societate destul de democratică (pentru standardele antice), mai mult decât cea egipteană sau mesopotamiană. Spre exemplu, nu existau structuri mari construite pentru personalități importante, precum regi sau faraoni.

Civilizația Harappa – denumită astfel după cel mai mare oraș al său – s-a dezvoltat de-a lungul râurilor, la fel ca cea egipteană și mesopotamiană. „Până acum, au existat numeroase speculații despre legătura dintre această misterioasă cultură antică și râurile care-i asigurau existența”, mai spune L. Giosan.

Giosan și colegii săi au reconstituit peisajul câmpiilor și râurilor de-a lungul cărora s-a dezvoltat această misterioasă civilizație, iar descoperirile lor ne ajută să înțelegem mai bine ce s-a întâmplat și cărui fapt se datorează decăderea sa.

Giosan a declarat că cercetările efectuate oferă unul din cele mai clare exemple despre cum schimbările climatului pot duce la colapsul unei întregi civilizații. Ei au analizat date prin satelit privind peisajul și modul în care râurile îl influențează, precum și numeroase mostre de sedimente recoltate dintr-o regiune vastă, începând cu coastele Mării Arabiei și până în văile Punjabului și deșertul Thar pentru a determina originea și vârsta acelor sedimente. Astfel, cercetătorii pot realiza o cronologie a schimbărilor peisajului.

Potrivit rezultatelor, schimbările climatice care au afectat civilizația Indusului s-au datorat scăderii forței musonilor (din cauza micșorării cantității de energie solară ce ajungea pe Pământ), astfel că ploile s-au rărit din ce în ce mai mult în regiunile continentale. În cele din urmă, râurile care depindeau de apa adusă de musoni s-au uscat, iar civilizațiile care depindeau de ele au rămas fără surse de apă.

De aceea, se pare că, de-a lungul câtorva secolelor, pe măsură ce resursele de apă se uscau, populația civilizației Indusului a început să se deplaseze spre est, către bazinul Gangelui, zonă în care se puteau baza în continuare pe ploile musonice.

Strămutarea spre est a presupus și schimbări în formele de organizare. Oamenii au început să se organizeze în comunități mai mici ce supraviețuiau de pe urma micilor recolte. Pentru că surplusul produs în aceste comunități era mai mic, el nu putea susține dezvoltarea unor orașe mari. Astfel, schimbarea climatului a dus la decăderea marilor orașe ale civilizației Indusului, construite în vremea în care ploile abundente aduse de musoni asigurau recolte extrem de bogate. Odată ce oamenii au început să plece spre est, lumea urbană a rămas fără forța de muncă necesară să o susțină, iar orașele au fost părăsite.