Roma caput culturae, rubrică de RALUCA NIȚĂ
La 35 de ani de la ultima montare pe o scenă naţională – cea a lui Renzo Giovampietro din 1980 – Compania Teatrului del LOTO propune în zilele de 2, 3 şi 4 iulie, spectacolul pe textul lui Vittorio Alfieri, Saul, cea mai importantă tragedie a secolului al XVII-lea, în regia lui Stefano Sabelli.
Din distribuţia spectacolului Teatrului Vascello fac parte: Stefano Sabelli (Saul), Gregorio De Paola (Gionata), Bianca Mastromonaco (Micol), Giulio Rubinelli (David), Fabrizio Russo (Abner) şi Pasquale Arteritano (Achimelech).
Muzica este interpretată live de Trio Miele: partituri de Klezmer şi Requiem de Wolfgang Amadeus Mozart. Solişti: Angelo Miele (acordeon), Alessandro Miele (vioară) şi Maria Miele (violoncel).
Costumele spectacolului sunt realizate de Laura Riccardi şi Chiara Ravizza iar scenografia este opera lui Giovanni Ferroni Tommasi.
Contele Vittorio Alfieri s-a născut într-o veche familie nobilă. A studiat la Academia Militară din Torino. Pierzându-şi tatăl la o vârstă fragedă, educaţia sa a fost neglijată şi a avut o tinereţe foarte dezordonată. Și-a petrecut mulţi ani cutreierând prin aproape toată Europa (Italia, Franţa, Olanda, Austria, Spania, Portugalia, Anglia, Suedia, Finlanda şi Rusia), în căutare de aventuri; dar la vârsta de 25 de ani, a suferit o subită metamorfoză a stilului său de viaţă, din dorinţa de a intra în graţiile unei femei distinse atât prin spirit cât şi prin rang, contesa de Albany, soţia ultimului urmaş al familiei Stuart. Faţă de aceasta, Alfieri a manifestat cea mai vie pasiune, inspirându-i apetitul pentru litere şi pentru poezie, pe care le dispreţuise până atunci. A exersat scrierea de tragedii şi a creat un sistem de compoziţie cu totul nou pentru Italia acelei epoci, substituind un dialog strâns, un stil bărbătesc şi concis manierei efeminate şi lipsite de vigoare folosite de înaintaşii săi și suprimând personaje inutile de îndrăgostiţi sau de confidenţi.
Vittorio Alfieri
Lucrând cu o ardoare de necrezut, Alfieri a scris în şapte ani (1775–1782) paisprezece tragedii, dintre care mai multe capodopere. În acelaşi timp, a scris în proză lucrări care trebuiau să-l plaseze alături de Machiavelli, un Tratat despre Tiranie şi Prinţul şi Literatura, în care autorul se dovedeşte a fi un republican ardent. În aceeaşi epocă, a compus poemul Etruria răzbunată.
În ultimii ani ai vieţii, Alfieri a învăţat limba greacă, cu scopul de a studia, în original, marii tragici pe care îi luase drept modele. A tradus şi a imitat mai multe dintre cele mai frumoase tragedii de Eschil, Sofocle şi Euripide.
Imagini din spectacolul Saul, Teatrul Vascello din Roma
În literatura italiană, Vittorio Alfieri este considerat cel mai mare poet tragic, inamicul neînduplecat al tiranilor, al sclaviei al convenţionalismului. Tragediile sale Filippo, Virginia, Mirra, Bruto secondo şi mai cu seamă Saul sunt, pentru Alfieri, ocazii de luptă pentru libertate şi constituie simboluri ale voinţei şi patriotismului.
Corespondenţă de la Roma
Raluca Niță
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius