altmarius

cultură şi spiritualitate

Sari Saltuk Baba și orașul Babadag - Adevăr și legendă (III). Locul de pelerinaj și mărturiile călătorilor străini

https://www.ziuaconstanta.ro/fondul-documentar-dobrogea-de-ieri-si-...

30 Nov, 2020 00:00 Cristian CEALERA

Celebrul călător turc Evlyia Celebi a scris că dervișul Sari Saltîk Baba s-a născut sub numele de Mehmet, în orașul Bukhara (azi Buhara, Uzbekistan), mare centru comercial situat pe celebrul Drum al Mătăsii. Tatăl său se numea Seyyid Hasan iar mama sa, Rabia Șerif și amândoi se trăgeau din familii nobile, coborâtoare din Profetul Mohamed.
 

În „Saltîkname" stă scris că Sari Saltuk a fost discipol al lui Haci Bectași Veli (Mahumd Hayran), întemeietor al ordinului Bektashi. Maestrul i-a înmânat urmașului său spiritual Sabia de Lemn, simbolul binelui și al luptei împotriva răului și a nedreptății.
Sabia de Lemn era văzută înainte de apariția Islamului ca un instrument șamanic de alungare a spiritelor rele dar după îmbrățișarea Islamului ea este văzută ca un simbol al păcii, al liniștii și al încrederii în sânul unei comunități. Doar câțiva derviși au avut de-a lungul timpului onoarea de a deține această Sabie de Lemn iar potrivit operei „Saltîkname", conducătorul de la Babadag a fost unul dintre ei.
 
În unele legende dobrogene, Sari Saltuk Baba apare și sub numele de Craiul Dobrogei. După unele mituri, el ar fi fost înmormântat în șapte scrie, după alte surse în douăsprezece. 12 conducători musulmani au preluat câte un sicriu, siguri că în acela se afla trupul sfântului. Din acest motiv, multe orașe din lumea otomană și-au disputat ulterior locul în care se află înmormântat Sari Saltuk. Evlyia Celebi nu are însă niciun dubiu când afirmă că rămășițele omului sfânt au rămas în orașul din Dobrogea, fiind păstrate în Mausoleul din Babadag. Acest lucru este întărit și de numeroși alți factori care au contribuit ulterior la dezvoltarea orașului și la devenirea sa ca loc de pelerinaj. Dintre acești factori enumerăm poveștile legate de sultanul Baiazid al II-lea Veli, din 1484; pelerinajul sultanului Soliman Magnificul și al fiilor săi Mustafa și Selim la mormântul din Babadag (pe 20 august 1538), ridicarea Geamiei Ali Gazi Pașa (1609/1610), stabilirea Babadagului ca loc de reședință a guvernatorului etc...
 
Toată acestă promovare și dezvoltare a orașului Babadag este legată și motivată de existența lui Sari Saltuk. Primul arhiepiscop catolic al Bulgariei, Pietro Deodato Baksic
(Petru Bogdan Baksic) vizitează orașul în mai multe rânduri.
Redăm un anume fragment din impresiile sale: „17 septembrie 1641. Am vizitat Babadagul, oraș deschis așezat în vale, la poalele unui munte... În acest oraș, turcii țin în mare cinste un mormânt lung, într-o moschee, înconjurat cu candele și sfeșnice în care ard lumânări de ceară, și se află acolo mulți derviși și călugări de ai lor, care se canonesc mult, umblă desculți, aproape goi și duc o viață austeră. Țin în comun tot ce au, au moșii, sate, servitori.... Din iubire față de Dumnezeu, sunt primitori cu străinii. Aceia care intră în moschee ca să vadă mormântul trebuie să dea ceva de pomană și nu lasă pe nimeni să intre cu încălțămintea în picioare. Se mai povestește o minciună mare! Ei lasă adică să se înțeleagă că trupul acela ar fi al lui Sfântul Nicolae, pe care-l numesc în limba lor Sari Saltîk Baba! Și mai spun și altă minciună, anume că acel trup umblă noaptea și de aceea îi pun în fiecare seară încălțăminte la îndemână... Turcii au pentru acest mormânt o foarte mare venerație... În orașul Babadag am găsit 10 suflete de catolici pentru împărtășanie (probabil negustori raguzani - din Republica Ragusa)... case de schismatici sunt peste 60, cu aproape 450 de suflete... Sunt 20 de case de armeni... cu 120 de suflete... Sunt peste 2000 de case ale turcilor, cu peste 10.000 de suflete, au 20 de moschei..."
 
Baksic este revoltat de ideea că dervișul Sari Saltuk Babadag este văzut în Dobrogea ca și Sfântul Nicolae. În articolele anterioare am scris despre faptul că acest om sfânt al musulmanilor este alipit peste imaginea sfinților creștini, precum Nicolae, Ilie, Naum sau chiar Gheorghe (Omorâtorul de Balaur).
 
Baksic nu este singurul călător european care scrie despre această ciudată situație de la Babadag. Cu aproape un veac înainte, în 1557, solulpolonez Erasm Otwinoski scrisese și el, evident subiectiv și șocat, că Babadag este "loc de închinăciune idolatră la mormântul unui derviș sau călugăr turc, numit Nicolae"...
(Va urma)
Bibliografie
 
Evlyia Celebi - Călători străini despre Țările Române vol.VI, material  îngrijit de Mustafa Ali Mehmet, Editura Științifică și Enciclopedică, București 1976
 
Petru Bogdan Baksic - Călători străini despre Țările Române, vol.V; Editura Științifică, București, 1976, p.221-223
 
Mihai Tiuliumeanu - Sari Saltîk Baba, dervișul rătăcitor - articole publicate în revista Misterele Dunării, vol.1.nr.1 decembrie 2016 (partea I-a); vol 1.nr.2 - martie 2017 (partea a II-a), sursă online - books.google.ro
 
Ioan Vasiliu - Știri istorice și date arheologice referitoare la orașul Babadag în Evul Mediu, articol în revista Peuce, nr.XII, Tulcea 1996, p.195-224
 
Cintian Bărbuleanu - Monografia orașului Babadag, 1998
 
Helga Anetshofer - Legends of Sari Saltik in the Seyahatname and in the Baktashi Oral Tradition, published in "Evliya Celebi - Studies and essays commemorating the 400 aniversary of his birth", 2012
 
Ceren Cikin Sungur - A critical analysis of Sari Saltik as a hero in "Saltikname"; MD thesis, CentralEuropean University, Budapest, July 2020
 
Stephan Rohdewald - A muslim holy man to convert christians in a transottoman setting - Approaches to Sari Saltuk from the late Middle Ages to the Present; EntangledReligions Journal,nr.9, 2019
 
Urfat Șachir - Mărturii otomane pe pământ românesc, Zilele Sari Saltuk; articol publicat pe 2 octombrie 2019, pe site-ul leviathan.ro
 
Ahmet T. Karamustafa - Islamization through the Lens of Saltukname, article published in Islam and Christianity in Medieval Anatolia, Ashgate Publishing 2015
 
Gabriela Vasilescu - Sari Saltuk Dede, radioromaniacultural.ro
 
primariababadag.ro
 
enciclopaedia britannica
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene.
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018. 

 

Vizualizări: 21

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

200 state 

(ultimul: Micronesia)

Numar de steaguri: 264

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Steaguri lipsa: 42

1 stat are peste 660,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 100.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

2 state au peste 20,000  clickuri (Italia,  Germania)

1 stat are peste 10.000 clickuri (Franta)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

16 state au un click

Website seo score
Powered by WebStatsDomain

DE URMĂRIT

1.EDITURA HOFFMAN

https://www.editurahoffman.ro/

2. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

3.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

https://www.editura.uaic.ro/produse/editura/ultimele-aparitii/1

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

6. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

7. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

8. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

9. ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

10. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro 11. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

12. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

13. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

14. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

15. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

16. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

17.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

18. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

19. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

20. TIMBREE

www.timbree.ro

21. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

22 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

23. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

24. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

25. DAFFI'S BOOKS

https://www.daffisbooks.ro 26. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

27. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

28.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

29.NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. CERTITUDINEA

www.certitudinea.com

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Hoffman - Jurnalul cărților esențiale

1. Radu Sorescu -  Petre Tutea. Viata si opera

2. Zaharia Stancu  - Jocul cu moartea

3. Mihail Sebastian - Orasul cu salcimi

4. Ioan Slavici - Inchisorile mele

5. Gib Mihaescu -  Donna Alba

6. Liviu Rebreanu - Ion

7. Cella Serghi - Pinza de paianjen

8. Zaharia Stancu -  Descult

9. Henriette Yvonne Stahl - Intre zi si noapte

10.Mihail Sebastian - De doua mii de ani

11. George Calinescu Cartea nuntii

12. Cella Serghi Pe firul de paianjen…

Continuare

Creat de altmariusclassic Dec 23, 2020 at 11:45am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Ian 24.

© 2021   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor