cultură şi spiritualitate
Ziua de 1 Mai este sărbătorită în lume de mai multă vreme, fiind instituită pe tărâm american, după manifestațiile de amploare și greva din Chicago din 1886. Iată, pe scurt, povestea acestei zile, cu detaliile diverselor meridiane, răspândită peste tot, și a nuanțelor politice pe care le-a suportat.
Congresul Internaționalei Socialiste decreta la data de 1 mai 1889, în memoria victimelor manifestațiilor de amploare și a grevei din orașul Chicago, care avuseseră loc în anul 1886, Ziua Internațională a Muncii. De atunci, pentru un timp, această dată nu semnifica o sărbătoare, ci comemorarea manifestațiilor muncitorești. Cu timpul a devenit în multe țări ale lumii o zi dedicată muncii, fără a munci însă: zi liberă. Pe măsura răspândirii ei pe diversele meridiane, sindicatele negociau cu autoritățile pentru ca în această zi oamenii să nu meargă la lucru. Revendicările muncitorilor din perioada premergătoare momentului dramatic din Chicago erau legate de condițiile grele de lucru, de aceea cereau patronilor să reducă norma orară de lucru.
Greva din acele zile a anului 1886 luase amploare, iar numărul muncitorilor care încetaseră lucrul și care se alăturaseră manifestațiilor se ridica la circa 65.000. Manifestațiile au degenerat în violență, iar intervenția în forță a poliției a dus la pierderi de vieți omenești, printre victime numărându-se un copil și cineva care tocmai își hrănea în propria curte găinile. Opt lideri ai muncitorilor au fost arestați și judecați, fiind bănuiți că au organizat acțiunea care a declanşat intervenția în forță a poliției – aruncarea unei bombe în rândul forțelor de ordine. În urma procesului, șapte dintre lideri au fost condamnați la moarte. Doi din ei au beneficiat mai târziu de comutarea pedepsei la închisoare pe viață, iar unul, la 15 ani de închisoare. Muncitori din mai multe țări au sprijinit cu bani apărarea în acest proces. După șapte ani de la aceste evenimente, o nouă investigare a lor a dus la concluzia că de fapt chiar poliția orchestrase evenimentul provocator, pentru a-și justifica intervenția în forță.
La întrunirea Federației Sindicatelor din Statele Unite și Canada (precursoarea Federației Americane a Muncii) din anul 1886 a apărut pentru prima oară ideea introducerii unei rezoluții în care să se stipuleze norma de lucru: „8 ore să constituie ziua legală de muncă de la și după 1 mai 1886”.
Doi ani mai târziu, la întrunirea Federației Americane a Muncii s-a stabilit ca ziua de 1 mai 1890 să fie data pentru susținerea, prin manifestații și greve, a zilei de muncă de 8 ore. Dar, în anul 1889, social- democrații afiliați la așa-numita Internațională a 2-a au stabilit, la Paris, ca ziua de 1 mai să fie o zi internațională a muncitorilor. După ce în SUA, în câteva țări ale Americii de Sud și în Europa au avut loc demonstrații la data de 1 mai 1890, această zi a devenit eveniment anual.
Americanii au decis altă dată pentru a sărbători munca, dezicându-se de 1 mai și alegând prima zi de luni a lunii septembrie. La 28 iunie 1894, Congresul SUA a adoptat un act prin care se confirma această zi ca sărbătoare legală.
Această decizie a fost în legătură cu un eveniment petrecut în timpul unei greve conduse de Sindicatul American al Căilor Ferate, când reprimarea manifestanților a fost făcută cu brutalitate. Însă, cu mici excepții precum Australia, Elveția și SUA, 1 Mai a fost recunoscută ca Ziua Internațională a Muncii.
După cum știm, regimurile comuniste transformau totul în propagandă, accentul fiind pus pe ideea de nedreptate a capitalismului, în opoziție cu echitatea mult trâmbițată a regimurilor comuniste.
În România această zi de 1 Mai a fost sărbătorită pentru prima dată de mișcarea socialistă în 1890. Până la căderea regimului comunist, în 1989, de 1 Mai autoritățile organizau manifestații pe marile bulevarde. Coloane de oameni, în ținute festive, scandau lozinci și purtau pancarte în care se arăta adeziunea față de partidul unic și conducătorul său.
După anul 1990, importanța propagandistică a zilei a fost minimalizată, iar acum sărbătoarea a căpătat aerul firesc al destinderii, 1 Mai fiind sărbătorit în general în aer liber.
Numar de steaguri: 273
Record vizitatori: 8,782 (3.04.2011)
16,676 (3.04.2011)
Steaguri lipsa: 33
1 stat are peste 700,000 clickuri (Romania)
1 stat are peste 100.000 clickuri (USA)
1 stat are peste 50,000 clickuri (Moldova)
2 state au peste 20,000 clickuri (Italia, Germania)
4 state are peste 10.000 clickuri (Franta, Ungaria, Spania,, Marea Britanie,)
6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Canada, )
10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia, Australia, Irlanda, Israel, Grecia, Elvetia , Brazilia, Suedia, Austria)
50 state au peste 100 clickuri
20 state au un click
1.EDITURA HOFFMAN
https://www.editurahoffman.ro/
2. EDITURA ISTROS
https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/
3.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI
https://www.editura.uaic.ro/produse/editura/ultimele-aparitii/1
4.ANTICARIAT UNU
https://www.anticariat-unu.ro/wishlist
5. PRINTRE CARTI
6. ANTICARIAT ALBERT
7. ANTICARIAT ODIN
8. TARGUL CARTII
9. ANTICARIAT PLUS
10. LIBRĂRIILE:NET
https://www.librariileonline.ro/carti/literatura--i1678?filtru=2-452
https://www.librarie.net/cautare-rezultate.php?&page=2&t=opere+fundamentale&sort=top
14. ANTICARIAT NOU
https://anticariatnou.wordpress.com/
15.OKAZII
https://www.okazii.ro/cart?step=0&tr_buyerid=6092150
16. ANTIKVARIUM.RO
17.ANTIKVARIUS.RO
18. ANTICARIAT URSU
https://anticariat-ursu.ro/index.php?route=common/home
19.EDITURA TEORA - UNIVERSITAS
20. EDITURA SPANDUGINO
21. FILATELIE
22 MAX
http://romanianstampnews.blogspot.com
23.LIBREX
https://www.librex.ro/search/editura+polirom/?q=editura+polirom
24. LIBMAG
https://www.libmag.ro/carti-la-preturi-sub-10-lei/filtre/edituri/polirom/
https://www.libris.ro/account/myWishlist
http://magiamuntelui.blogspot.com
27. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/
28.RADIO ARHIVE
https://www.facebook.com/RadioArhive/
29.IDEEA EUROPEANĂ
https://www.ideeaeuropeana.ro/colectie/opere-fundamentale/
30. SA NU UITAM
31. CERTITUDINEA
32. F.N.S.A
https://www.fnsa.ro/products/4546-dimitrie_cantemir_despre_numele_moldaviei.html
Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ
1. Radu Sorescu - Petre Tutea. Viata si opera
2. Zaharia Stancu - Jocul cu moartea
3. Mihail Sebastian - Orasul cu salcimi
4. Ioan Slavici - Inchisorile mele
5. Gib Mihaescu - Donna Alba
6. Liviu Rebreanu - Ion
7. Cella Serghi - Pinza de paianjen
8. Zaharia Stancu - Descult
9. Henriette Yvonne Stahl - Intre zi si noapte
10.Mihail Sebastian - De doua mii de ani
11. George Calinescu Cartea nuntii
12. Cella Serghi Pe firul de paianjen…
Creat de altmariusclassic Dec 23, 2020 at 11:45am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Ian 24, 2021.
© 2024 Created by altmarius. Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius