Sa ne golim de noi insine pentru a face loc harului Duhului Sfant

[altmariustotal ortodox]

Trebuie să fii pe deplin conștient că scopul vieții umane este acela de a dobândi o așa stare încât să fii atât de golit de tine însuți încât harul Duhului Sfânt să se poată manifesta înlăuntrul tău sub forma bucuriei, sub forma unei disponibilități lăuntrice care te face gata să te încredințezi în chip desăvârșit Tatălui ceresc, să te încredințezi purtării Sale de grijă și în același timp să-i slujești aproapelui în mod spontan, cu bucurie, să-l accepți așa cum este și să-l iubești, orice neputințe ar avea, și, mai ales, să-l iubești în ciuda tuturor necazurilor pe care ți le-ar putea provoca. (Arhimandrit Placide Deseille)

Suntem prea plini de noi înșine ca să mai facem loc cuiva înăuntru, în sufletul nostru. Persoana mea mă preocupă în așa mare măsură, încât orice altceva devine secundar, oricine altcineva poate fi lăsat deoparte, fără regrete. Eu îmi sunt mie însumi idol, și de aceea devin opac la orice realitate pe care nu aș putea-o folosi cumva în avantajul meu. Golirea de sine este totuna cu disponibilitatea de a iubi, de a mă jertfi sau măcar de a mă pune la dispoziția aproapelui meu, ca să pot să-i fiu de folos.

E deschiderea către alteritatea care mă poate îmbogăți sufletește în timp ce eu mă dedic ei.

Toate ne vin de la Dumnezeu și, atâta timp cât avem conștiința că El e deasupra noastră și ne veghează, știm că toate câte ni se întâmplă, oricât de grele, chiar cumplite de-ar fi, se petrec spre binele nostru și spre a noastră mântuire. Nu avem a ne teme de nimic,, chiar în cea mai neagră penurie ne simțim bogați, iar prin urmare bucuria este starea obișnuită a creștinului. Dacă însă nu o avem ar trebui să ne întrebăm, cu cea mai mare seriozitate, cât de creștini mai suntem.

E ușor să fii bucuros când toate îți merg bine și poți fi mulțumit de viața ta. Dar asta nici nu e, de fapt, bucurie căci provine de la niște împrejurări favorabile pe care nu le putem controla și care se pot oricând întoarce împotriva noastră. Și atunci totul se transformă în necaz, tristețe și frustrare.

Adevărata bucurie este aceea care se întemeiază în Dumnezeu, în Harul Lui trimis nouă și pe care nici condițiile cele mai vitrege pe care poate să ți le pună înainte soarta nu o poate schimba.

Paul Curca