* Opera lui Andy Warhol e expusă în Arabia Saudită. E o expoziție-eveniment, o premieră, un scandal! Deja de multă vreme statele bogate din zona Golfului Persic încearcă să se pregătească pentru era post-petrol și să-și creeze o reputație internațională investind, masiv, în artă și cultură. Și o fac încercînd să achiziționeze, cu sume exorbitante ceea ce, de fapt, nu se poate cumpăra: o legătură (culturală) cu modernitatea occidentală. Luvrul de la Abu Dhabi e exemplul cel mai cunoscut: o construcție grandioasă, ultramodernă, care afișează numele celebrului muzeu parizian obținut printr-un contract de franșiză și unde sînt expuse nenumărate lucrări de artă din patrimoniul aceluiași muzeu francez. Și Arabia Saudită vrea să se afirme prin artă. La Al Ula – un orășel străvechi, situat în mijlocul deșertului – centrul de artă propune o expoziție cu lucrări ale lui Andy Warhol. „Acest strălucitor centru cultural a devenit vitrina unei modernizări în marş forţat”, notează Le monde. „Pentru Nora Aldabal, director pentru Artă și Cultură la Comisia Regală din Al-Ula, o entitate creată de monarhul Mohammed Ben Salman, Warhol l-ar fi înlocuit pe Picasso ca cel mai influent artist al secolului 21, el întruchipînd puterea schimbării. O schimbare pe care autocrația din Golf, care vrea să-și restabilească imaginea pătată de asasinatul oribil din 2018 al activistului de opoziție Jamal Khashoggi, intenționează să o vestească lumii occidentale.”
Un artist notoriu gay într-o țară în care homosexualitatea este pedepsită cu moartea? Un iconoclast modern într-o țară cu un regim ultraconservator? Selecția operelor expuse îi aparține lui Patrick Moore, directorul Muzeului „Andy Warhol” din Pittsburgh, Pennsylvania, de unde provin toate lucrările. El a acceptat contextul cultural local și a permis epurarea expoziției de la Al Ula să fie epurată de orice ar putea deranja. Nimic din expoziție nu amintește despre problema corpului, despre sexualitate și moarte – teme care l-au bîntuit pe artist. Într-o țară care a efectuat 138 de execuții în 2022, expoziția ignoră seria „Moarte și dezastru”, unde Warhol a explorat tema pedepsei capitale și a scaunului electric și a denunțat abuzurile poliției în timpul demonstrațiilor pentru drepturile civile – observă cotidianul francez.
Din gama de teme posibile oferite de bogatul corpus warholian, Patrick Moore a reținut-o doar cea mai accesibilă, cea mai tolerabilă și, de asemenea, cea mai inofensivă: tema celebrității – de unde și titlul evenimentului, Fame (Faimă). Pe viitor, a profețit părintele artei pop, fiecare va avea dreptul la un sfert de oră de celebritate. „Am fost impresionat de dorința tinerilor saudiți de a face parte din lumea globală”, s-a justificat curatorul expoziției, care a atîrnat pe perete portrete ale unor vedete precum Elizabeth Taylor și Marlon Brando ori capete ale unor încoronate precum Caroline de Monaco. Cîteva lucrări din seria „Screen tests” („Probe de ecran”) – filme scurte care surprind chipurile actorului Dennis Hopper sau ale cîntărețului Lou Reed în fața camerei, precum și fotografii alb-negru cu Warhol jucîndu-se cu celebra sa perucă completează această expoziție.
Obiectivul acestei acțiuni culturale este de a convinge marile muzee internaționale atît de deschiderea unei țări care totuși practică sharia de a prezenta mari evenimente culturale, cît și (dacă mai e nevoie!), de potența financiară a organizatorilor. „Însă problema homosexualității rămîne elefantul din cameră”, subliniază Le monde. Faptul că Andy Warhol a fost gay declarat și un artist angajat pentru drepturile civile – inclusiv pentru drepturile persoanelor LGBT – nu e menționat nicăieri: nici în catalog, nici pe etichetele lucrărilor, nici măcar în discursurile rostite la vernisaj.
* Tîrgul de carte de la Leipzig nu vrea să ofere spațiu de expunere islamiştilor iranieni. Centrul Islamic Hamburg nu va putea participa la celebrul tîrg de carte. Cazul e revelator pentru ambivalența în tratarea extremismului religios – atrage atenția revista Der Spiegel. Căci, multă vreme, autoritățile au curtat Centrul Islamic din Hamburg în încercarea de a atrage la tîrgul de carte voci cît mai diverse care să vorbească despre Iran și despre Islam. Dar, de de vreme ce Centrul Islamic Hamburg a început să sprijine deschis regimul iranian, organizatorii au decis să-i refuze accesul. Ministrul de stat pentru cultură Claudia Roth (reprezentantă a Verzilor) a precizat că decizia se bazează pe un raport al Oficiului pentru Protecția Constituției din Hamburg (filiala locală a serviciului federal de informații), Centrul Islamic întreține relații strînse cu regimul de la Teheran și sprijină acțiunile acestuia care încalcă drepturile omului. Or, Tîrgul de Carte de la Leipzig a apărat constant libertatea și drepturile omului și susține drepturile femeilor. „O organizație care susține regimul criminal al mullahilor din Iran nu are ce căuta la Tîrgul de carte de la Leipzig”, a subliniat Claudia Roth.
* Cheltuielile publice pentru biblioteci din Marea Britanie au scăzut cu 17%, față de anul precedent. Asta, în ciuda faptului că vizitele în persoană la bibliotecă au crescut cu 68% după pandemie, anunță The Guardian. Cifrele publicate de CIPFA, Chartered Institute of Public Finance and Accountancy, arată că în 2021/2022 administrația centrală și locală din Anglia, Scoția și Țara Galilor a cheltuit 9.982 de lire sterline la 1.000 de persoane pentru biblioteci. O scădere importantă față de 2020/2021, cînd cheltuielile s-au ridicat la 11.970 de lire sterline sau față de perioada 2018/2019, cînd statul a cheltuit 12.646 de lire sterline la mia de locuitori.
Veniturile bibliotecilor obținute din alte surse (granturi, donații, taxe de rezervare și închiriere etc.) au scăzut și ele de la 868 lire sterline la mia de locuitori în 2020/2021 la doar 660 de lire sterline la mia de locuitori în 2021/2022.
Scăderea investițiilor și a veniturilor vine într-un moment în care numărul vizitelor personale la biblioteci au crescut cu 68%. Rob Whiteman, directorul executiv al CIPFA, a declarat că este „încurajator să vezi că vizitele la biblioteci sînt în creștere după pandemie, dar nu același lucru se poate spune și despre nivelurile de finanțare și venituri, care sînt încă în urmă. Faptul că vizitele în persoană se redresează arată că cererea de servicii este încă puternică. Bibliotecile sînt în mod clar încă valoroase pentru comunitățile pe care le deservesc, dar avînd în vedere scăderea veniturilor, finanțarea publică este crucială dacă autoritățile doresc ca bibliotecile să continue să fie o parte vitală a comunității.”
Bibliotecile din Anglia și Țara Galilor au jucat un rol cheie în răspunsul la criza costului vieții, multe devenind „spații calde”, în care persoanele vulnerabile își pot petrece timpul în medii sigure.
Statuia Micii Sirene, emblema Copenhaga și Danemarcei, a fost vandalizată în noaptea de miercuri spre joi, 2 martie. Un steag rus a fost pictat pe piatra care servește drept bază pentru statuia eroinei din povestirea lui Hans Christian Andersen, situată în portul Copenhaga. Poliția daneză a anunțat că a deschis o anchetă, fără a menționa nici un indiciu cu privire la originea acestui aparent semn de sprijin pentru Moscova, în plin război din Ucraina, anunță Le monde. (M. M.)
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius