Regele Ferdinand I al Sfântului Imperiu Roman

[altmariusistoric]

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Ferdinand I
Sfântul Imperiu Roman
Domnie	1558 - 1564[1]
Predecesor	Carol V
Succesor	Maximilian II
Rege al Bohemiei și al Ungariei[2][1]
Domnie	1526 - 1564
Predecesor	Ludovic II
Succesor	Maximilian II
Arhiduce de Austria
Domnie	1521 - 1564
Predecesor	Carol V
Succesor	Maximilian II
Căsătorit(ă) cu	Anna a Bohemiei și Ungariei
Urmași	Elisabeta, regină a Poloniei Maximilian al II-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman Anna, Ducesă de Bavaria Ferdinand al II-lea, Arhiduce de Austria Maria de Austria Caterina, regină a Poloniei Eleonora, Ducesă de Mantua Barbara, Ducesă de Ferrara Carol al II-lea, Arhiduce de Austria Ioana, Mare Ducesă de Toscana
Casa regală	Casa de Habsburg
Tată	Filip I al Castiliei
Mamă	Ioana a Castiliei
Naștere	10 martie 1503
Deces	25 iulie 1564 (61 de ani)

Ferdinand I, Împărat romano-german (n. 10 martie 1503 în apropiere deMadrid – d. 25 iulie 1564, Viena) a fost un monarh austriac din Casa de Habsburg. La moartea regelui Ludovic al II-lea, în 1526, a devenit Rege al Boemiei și Ungariei, iar în 1556, la abdicarea fratelui său Carol V împărat romano-german, a devenit Împăratul Sfântului Imperiu Roman, în mod oficial din 1558 și domnind până la moartea sa. A fost principe a Transilvaniei între anii 1551-1556.

Deviza sa a fost Fiat justitia et pereat mundus: "Să se facă dreptate de-ar fi să piară pământul".

Primii ani

Tânărul Ferdinand în Spania, 1514.

Ferdinand s-a născut la Alcalá de Henares, la 40 de km de Madrid, ca al patrulea fiu al arhiducelui Filip cel Frumos și al infantei Ioana de Castilia. Ferdinand a împărțit aceeași zi de naștere cu bunicul matern, Ferdinand al II-lea de Aragon.

Fratele său a fost Carol Quintul, căruia i-a urmat la tronul imperial. De asemenea, a fost nepotul împăratului Maximilian, care a încheiat o înțelegere cu regele Ungariei și Boemiei, Vladislav al II-lea, prin care Ferdinand II s-a căsătorit cu fiica acestuia Anna, refuzând prin aceasta o căsătorie propusă de Ioan Zapolya.

Urcarea pe tron

După moartea împăratului romano-german Maximilian, cu toate împotrivirile fratelui său Carol Quintul, a moștenit principatele (Austriei, Tirolului). Prin faptul că nu cunoaștea limba germană, a avut dificultăți cu populația Vienei, ceea ce condus la executarea conducătorilor răzvrătiților din Viena.

Influența otomană

În anul 1526, după ce regele Ungariei, Ludovic al II-lea, moare în bătălia de la Mohács (1526), Ferdinand devine rege al Boemiei și Sileziei (1527). Nu reușește să ocupe tronul Ungariei, fiind în dispută cu Ioan Zapolya, care - cu ajutorul sultanului Soliman I (Magnificul) - este încoronat ca rege al Ungariei, vasală turcilor, care ocupa cetatea Buda (Budapesta), și mai târziu asediază fără succes Viena. În înțelegerea de la Oradea (1538) Ferdinand I îl recunoaște pe I. Zapolya ca rege al Ungariei. După moartea lui I. Zapolya (1540) fiul acestuia, Ioan Sigismund Zápolya, sub regența mamei sale Izabella și sprijinit de otomani, moștenește tronul. Prin aceasta, Imperiul Otoman a reușit să-și extindă influența în vest și să frâneze expansiunea austriacă reprezentată de Ferdinand, care în 1531 este recunoscut de adunarea nobililor din Köln ca rege german. În Boemia, Ferdinand înăbușă o revoltă a protestanților, în bătălia de la Mühlberg (1547). Mai târziu fiul lui Ferdinand, Maximilian, simpatizează cu protestanții, ceea ce atrage după sine o serie de neînțelegeri. În 1556 Carol Quintul, Împărat al Sfântului Imperiu Roman renunță la tron, astfel că Ferdinand devine împărat. Cu toate că este un catolic convins, recunoaște din timp influența tot mai puternică a protestanților, pe care îi tolerează.

Copii

• Elisabeta de Austria (9 iulie 1526 - 15 iunie 1545); în 1543 s-a căsătorit cu viitorul rege Sigismund al II-lea Augustus al Poloniei și Lituaniei.
• Maximilian al II-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman (31 iulie 1527 - 12 octombrie 1576); căsătorit cu verișoara lui primară Maria a Spaniei; a avut copii.
• Anna, Ducesă de Bavaria (7 iulie 1528 - 16 octombrie/17 octombrie 1590); căsătorită cu Albert al V-lea, Duce de Bavaria.
• Ferdinand al II-lea, Arhiduce de Austria (14 iunie 1529 - 24 ianuarie 1595); căsătorit cu Philippine Welser, apoi cu nepoata sa, Anne Juliana Gonzaga.
• Maria de Austria (15 mai 1531 - 11 decembrie 1581); căsătorită cu Wilhelm, Duce de Jülich-Cleves-Berg.
• Magdalena de Austria (14 august 1532 - 10 septembrie 1590); călugăriță.
• Caterina de Austria (15 septembrie 1533 - 28 februarie 1572); în 1553 s-a căsătorit cu fostul ei cumnat, regele Sigismund II Augustus al Poloniei și Mare Duce de Lituania.
• Eleonora de Austria (2 noiembrie 1534 - 5 august 1594); căsătorită cu Wilhelm I, Duce de Mantua.
• Margareta de Austria (16 februarie 1536 - 12 martie 1567); călugăriță.
• Johann de Austria (10 aprilie 1538 - 20 martie 1539); a murit în copilărie.
• Barbara de Austria (30 aprilie 1539 - 19 septembrie 1572); căsătorită cu Alfonso II d'Este.
• Carol al II-lea, Arhiduce de Austria (3 iunie 1540 - 10 iulie 1590); tatăl lui Ferdinand al II-lea, Împărat romano-german.
• Ursula de Austria (24 iulie 1541 - 30 aprilie 1543); a murit în copilărie.
• Elena de Austria (7 ianuarie 1543 - 5 martie 1574); călugăriță.
• Ioana de Austria (24 ianuarie 1547 - 10 aprilie 1578); căsătorită cu Francesco I de Medici, Mare Duce de Toscana. Strămoașa regilor Carol al II-lea al Angliei și Ludovic al XIII-lea al Franței.

^ ^a b Britannica 2009

Note

1. ^ http://www.bartleby.com/65/fe/Ferdi1HRE.html

Predecesor: Carol V	Arhiduce al Austriei 1521-1564	Succesor: Maximilian II (Arhiduce de Austria propriu-zis) Carol II (Arhiduce de Austria Interioară) Ferdinand II (Arhiduce de Austria Exterioară)
Predecesor: Ludovic II	Rege al Boemiei, Ungariei, Croației și Slavoniei 1526 - 1564	Succesor: Maximilian II
Predecesor: Carol V	Rege al Germaniei 1531 - 1564	Succesor: Maximilian II
Predecesor: Carol V	Rege al Italiei (cu toate că nu a fost încoronat astfel) 1556 - 1564	Succesor: Maximilian II
Predecesor: Carol V	Sfânt Împărat Roman ca Împărat Ales 1558 - 1564	Succesor: Maximilian II