Regele Eduard al VI-lea al Angliei

[altmariusistoric]

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Eduard al VI-lea
Rege al Angliei și al Irlandei
Eduard al VI-lea, de William Scrots, c. 1550
Rege al Angliei și al Irlandei
Domnie	28 ianuary 1547 – 6 iulie 1553
Încoronare	20 februarie 1547 (9 ani)
Predecesor	Henric al VIII-lea al Angliei
Regent	Edward Seymour, Duce de Somerset (1547–1549) John Dudley, Duce de Northumberland (1549–1553)
Succesor	Lady Jane Grey (disputat) sauMaria I
Casa regală	Casa Tudor
Tată	Henric al VIII-lea al Angliei
Mamă	Jane Seymour
Naștere	12 octombrie 1537 Palatul Hampton, Middlesex, Anglia
Deces	6 iulie 1553 (15 ani) Palatul Greenwich, Kent, Anglia
Înmormântare	8 august 1553 Westminster Abbey
Semnătură

Eduard al VI-lea (n. 12 octombrie 1537 — d. 6 iulie 1553) a fost unul din regiiAngliei, fiul lui Henric al VIII-lea și al lui Jane Seymour. A devenit rege al Angliei și al Irlandei la 28 ianuarie 1547, la vârsta de nouă ani. Eduard a fost al treilea monarh al dinastiei Tudorilor și primul conducător al Angliei care a fost crescut ca protestant.

Copilăria și educația

Prințul Eduard în 1538.

Prințul Eduard s-a născut la 12 octombrie 1537 la Palatul Hampton în Middlesex.^[1] A fost fiul regelui Henric al VIII-lea și al celei de-a treia soții, Jane Seymour. În întreg regatul, oamenii au salutat nașterea unui moștenitor pe linie masculină, în biserici s-a cântat Te Deum. Jane care părea că se recuperează rapid după naștere, a trimis scrisori presemnate prin care anunța nașterea unui prinț. Eduard a fost botezat la 15 octombrie; sora sa prințesa Mary i-a fost nașă iar prințesa Elisabeta a transportat mirul sau hainele de botez.^[2] A fost proclamat Duce de Cornwall și Conte de Chester.^[3] La 23 octombrie, la unsprezece zile după nașterea fiului său, starea sănătății reginei Jane Seymours-a înrăutățit brusc, ca urmare a unor complicații postnatale (febră puerperală), iar regina a murit noaptea următoare.

Eduard a fost un copil sănătos care a supt foarte mult de la început. Tatăl său era încântat de el. În septembrie 1538 Lordul Cancelar Thomas Audley, Baron Audley raporta că Eduard crește rapid și este viguros;^[4] alte documente îl desciu ca fiind înalt și un copil vesel. Tradiția că Eduard al VI-lea a fost un copil bolnăvicios a fost contestată de unii istorici.^[5]

La vârsta de patru ani viața i-a fost pusă în pericol de o febră asociată de obicei cu malaria^[6] însă în general s-a bucurat de o sănătate bună cu excepția ultimelor șase luni din viață.^[7]

De la vârsta de șase ani, Eduard a început educația cu episcopul Richard Cox și cu John Cheke, formarea sa concentrându-se pe "învățarea limbilor, scriptură, filosofie și toate științele liberale"^[8] A primit lecții de la tutorele Elisabetei, Roger Ascham, și a învățat franceza, spaniola și italiana. În plus, este cunoscut că a studiat geometria și a învățat să cânte la instrumente inclusiv la lăută.

Ambele surori ale lui Eduard erau atente la fratele lor și adesea îl vizitau.^[9] Lui Eduard îi plăcea în special compania Mariei deși dezaproba gustul ei pentru dansurile străine; "Te iubesc cel mai mult" i-a scris în 1546.^[10] În 1543, Henric și-a invitat copiii să petreacă Crăciunul împreună, semn al reconcilierii cu fiicele sale pe care mai înainte le dezmoștenise și le declarase nelegitime. În primăvara următoare regele și-a repus fetele în drepturile la succesiune prin Actul de Sucesiune".^[11] Această armonie în familie se datorează influenței noii soții a lui Henric, Catherine Parr,^[12] cu care Eduard se înțelegea foarte bine; o numea "draga mea mamă".