Regaliştii ardeleni vor ca România să fie din nou o monarhie.

[Regatul României]

 Ce efecte ar avea asupra ţării şi Transilvaniei

Analize

Foto: www.romaniaregala.ro

http://www.voceatransilvaniei.ro/regalistii-ardeleni-vor-ca-romania...

Națiunea română ar fi avantajată de forma de guvernământ a monarhiei constituționale parlamentare, ar exista multe beneficii, spun regaliștii. În trecut, perioada de regalitate a dus România pe culmile dezvoltării pe mai multe paliere, iar azi, monarhia constituțională parlamentară ar putea schimba tot ceea ce a fost “nociv” în ultimii 25 de ani: demagogia politică, corupția și ar aduce echilibru și decență în viața politică și publică, cred susţinătorii ideii.

Pentru regaliști, dar nu numai, ziua de 10 mai are o semnificație aparte: se împlinesc 150 de ani de când Carol I a fost proclamat principe suveran al Principatelor Unite. Așadar, 10 mai este Ziua Regalității și sărbătoarea Coroanei române. Regaliștii propun chiar ca această zi să devină o a doua zi națională a României.

“Din punct de vedere istoric, perioada în care România a fost regat timp de aproape 80 de ani, a fost cea mai importantă; a cunoscut și a consacrat evoluțiile cele mai importante atât în ceea ce privește dezvoltarea și evoluția, în sens național, a națiunii române prin obținerea independenței, realizarea Marii Uniri din 1918. În același timp, România s-a aflat în cea mai fastă perioadă de dezvoltare economică, de modernizare instituțională, politică, socială și acest lucru s-a întâmplat în sensul valorilor european-occidentale, fără ca în acea perioadă să fi existat Uniunea Europeană. Ori instituția monarhiei constituționale din România a potențat și a determinat în mod substanțial aceste evoluții”, a declarat istoricul Cornel Jurju, vicepreședinte al Asociației “Clubul monarhiștilor Clujeni”, pentru Vocea Transilvaniei.

Azi, monarhia constituțională parlamentară ar aduce multimple beneficii națiunii române, susțin regaliștii. În primul rând, un plus de echilibru, un plus de decență în viața politică și în viața publică a României și ar contribui, în mod substanțial, la reducerea dozei de demagogie politică, la reducerea supradozei de corupție prin care trece România de 25 de ani.

“Dacă privim spre țările care au ca formă de guvernare monarhia constituțională, vom observa că au cele mai stabile sisteme politice instituționale din lume și că această formă de guvernământ oferă un nivel de prosperitate, de confort existențial superior țărilor care sunt organizate sub formă de republică. Monarhia constituțională îmbină două principii: cel al echilibrului, al stabilității în timp, conservând, în același timp, principiul democratic al dreptului de a alege, de a fi ales, a schimbării majorităților parlamentare și al guvernelor. Dar, în același timp, instituția monarhului constitutional oferă predictibilitate, stabilitate, proiecte pe termen mediu și lung unei țări, ceea ce României îi lipsește de 25 de ani. Cred că este bine ca într-o asemenea zi de sărbătoare, zi jubiliară, să avem în minte și în atenție aceste lucruri, ca și premisă importantă pentru viitorul nostru”, a adăugat istoricul.

Predictibilitatea valorilor european-occidentale și urmarea concretă unei evoluții în acest sens denotă un alt fel de gândire, o deschidere și o viziune a cărei premise au existat la sfârșitul secolului XIX și în perioada Interbelică.

“Imediat după ce Carol I ajungea în România, în 10 mai 1866, în vara aceluiași an, România a adoptat una dintre cele mai evoluate, moderne și liberale constituții existente la acea vreme în Europa. Apoi, în perioada regatului, România s-a dezvoltat din punct de vedere institutional, în sens European, din punct de vedere al formal, dar și al fondului, de la impunerea și afirmarea unui sistem politic pluripartititst, dezvoltarea instituției parlamentare, constituirea Academiei Române, șamd. Dar, în același timp, România și societatea românească a cunoscut o transformare din punct de vedere al mentalităților, din punct de vedere cultural. România, la sfârșitul secolului XIX și în perioada Interbelică, în perioada de înflorire a regatului, a oferit cele mai faste decenii din punctual de vedere al evoluției culturale, cu cele mai importante nume în acest sens, ceea ce arată nivelul de deschidere pe care societatea o avea față de ceea ce era mai bun în Europa și în lume: Eminescu, Caragiale, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Emil Cioran, George Enescu, care a fost spijinit substanțial și în mod direct în cariera sa de către Familia Regală a României. Putem vorbi de o racordare, atât instituțională, cât și legislativă, dar de fond la ceea ce a însemnat și înseamnă și astăzi valorile unei Europe democrate, liberale”, a explicat vicepreședintele Asociației “Clubul monarhiștilor Clujeni”.

Monarhiștii susțin că proiectul regal este privit cu încredere în România și dau ca exemplu rezultatele unor cercetări recente. Cornel Jurju explică cauza melancoliei, a entuziasmului sau chiar a fricii resimțite de oameni la auzul unei eventuale reveniri a monarhiei la conducere.

“Frica este o consecință a necunoașterii, o consecință a deceniilor de manipulare, de intoxicare, prin care societatea românească a trecut în communism și post-comunism. Pe de altă parte, nevoia valorilor manarhice în România nu poate fi argumentată numai din perspectiva anumitor nostalgii. Această nevoie este una pragmatică și argumentabilă în momentul de față. Cât despre percepția la zi a simbolurilor regalității românești, într-o cercetare sociologică făcută în cursul lunii aprilie, în România apar câteva cifre extraordinare: 61% dintre români au încredere multă și foarte multă în Familia Regală a României, ca instituție, și, cam cu același procent, de încredere și respect, sunt cotate principalii doi reprezentanți ai Casei Regale a României, Maiestatea sa, regele Mihai și Altețea sa regală, Principesa Margareta a României. Așadar, proiectul regal, în prezent, în România, este așezat pe fundamente sociale și de percepție publică solidă și a avantajoasă”, a declarat Cornel Jurju.

Personalitățile importante ale istori monarhiei românești, Carol I, Regina Maria, Regele Ferdinand, Regele Mihai se numără printre personalitățile istorice românești cele mai cunoscute, cele mai prețuite, cele mai iubite de către populația din România, precizează istoricul clujean. Toate acestea nu înseamnă că nu există o mică stare de inerție, de teamă, față de ideea monarhică, dar este o consecință a necunoașterii, subliniază acesta.

Este un fapt cunoscut acela că Transilvania este o regiune bine dezvoltată, tocmai de accea, o nemulțumire a ardelenilor este legată de faptul că resursele lor se îndreaptă spre sudul țării, spre capitală, fără a obține beneficii și fără a se reîntoarce sub o formă sau alta. În acest sens, în contextul dezbaterilor deja existente, o eventuală guvernare regală nu exclude discuții în acest sens sau căutarea unei soluții viabile.

“Transilvania a devenit parte a României în perioada regatului și prin eforturile și sacrificiile extraordinare pe care Regele Ferdinand și Regina Maria le-au făcut. Cum ar putea arăta o constituție viitoare al unui regat al României este o discuție care poate fi făcută. Cât despre ideea unor autonomii locale și regionale din punct de vedere al administrării resurselor financiare, aceasta este o discuție care poate fi făcută și care poate fi obiectul unei viitoare constituții a unui regat al României, cu atât mai mult cu cât în România este în dezbatere o asemenea problematică”, a precizat istoricul.

Cornel Jurju subliniază importanța zilei de 10 mai, care a fost Ziua Națională a României până la înlăturarea Regelui Mihai, la lovitura de stat din decembrie 1947 și propune să fie a doua zi națională a României.

“Cred că ar fi de dorit ca 10 mai să devină măcar a doua zi națională a României, după 1 Decembrie, pentru că în aeastă zi s-a născut România, în 10 mai 1877, așadar este firesc să spunem la mulți ani României, Dinastiei Regale, și să mulțumim Familiei Regale pentru activitatea pe care o desfășoară în România și pentru efortul pe care îl realizează în acest zile la București și la Sinaia pentru a marca cum se cuvine importanța și semnificația acestei zile. Din acest punct de vedere, s-ar fi cuvenit o prezență mult mai evidentă și mai consistentă din partea autorităților statului român, președenție, Guvern șamd, în a marca importanța acestei zile”, a conchis Cornel Jurju.

Ziua de 10 mai are are o triplă semnificaţie: în 1866, Carol I a devenit Domnitor al României, în 1877, România și-a câștigat independența, iar în 1881 a devenit Regat. În acest an se împlinesc 150 de ani de când Carol I a fost proclamat principe suveran al Principatelor Unite, iar Casa Regală organizează o serie de evenimente, la București și Sinaia. O ceremonie militară, urmată de depuneri de coroane de flori au loc la statuia regelui Carol I din Piaţa Palatului Regal din Bucureşti. La eveniment iau parte principesa Margareta, principele Radu, principesa Elena, Alexander Nixon, principesa Sofia şi arhiducesa Maria-Magdalena a Austriei. La Castelul Regal Peleș are loc ceremonia înălțării Stindardului Regal pe catargul din turnul edificiului iar Principesa Margareta acordă premiile câştigătorilor ediției a cincea a Maratonului Regal. Nu lipsește Maratonul Regal și tradiționala Garden Party și, evident, concertul de gală.