altmarius

cultură şi spiritualitate

Reflecţie la duminica a IV-a din Postul Mare

Reflecţie la duminica a IV-a din Postul Mare - A

Fiecare botezat trebuie să spună: "Eram orb şi acum văd" (In 9,25).

http://www.ercis.ro/actualitate/viata.asp?id=201403131

Suntem în timpul sfânt al Postului Mare, timp de pregătire asiduă pentru catecumeni în vederea primirii Botezului din sfânta noapte de Paşti şi timp forte de reînnoire sufletească pentru toţi botezaţii care trebuie să învie şi ei cu Cristos de sfintele Paşti.

Datorită antifonei de la intrare la sfânta Liturghie, antifonă comună pentru toţi cei trei ani liturgici, notaţi distinctiv: A; B; C, antifonă care spune: "Bucuraţi-vă împreună cu Ierusalimul şi înveseliţi-vă cu el, toţi cei ce-l iubiţi; împărţiţi şi bucuria cu el, acum, toţi cei ce l-aţi plâns, ca să fiţi săturaţi bând laptele mângâierilor lui, ca să vă desfătaţi în totul de plinătatea slavei lui" (Is 66,10-11), duminica aceasta a fost numită de Biserică "duminica laetare", adică duminica bucuriei şi a veseliei în Domnul.

Şi pentru că, înainte de Paşti, Maria din Betania a uns picioarele lui Isus cu ulei parfumat (cf. In12,3), extras din trandafiri zdrobiţi, începând din secolul al XI-lea, papa, la Roma, în această "duminică laetare", binecuvânta un trandafir de aur, ca o prefigurare a lui Isus va fi zdrobit în suferinţe pentru fărădelegile noastre pentru a revărsa peste noi parfumul mântuirii divine (cf. Is 53,5) şi ca o imagine de cum trebuie să întâmpine creştinii învierea Domnului, cu suflete curate ca aurul, cu inimi zdrobite de pocăinţă şi cu fapte de dragoste pline de parfum divin, aşa cum sugerează şi florile de trandafir.

Dacă în întâlnirea lui Isus cu femeia samariteană de la fântâna lui Iacob Biserica ne-a arătat că apa de botez, care izvorăşte din însăşi inima lui Dumnezeu, stinge orice sete după lucrurile trecătoare şi aprinde dorul după cele veşnice, iată, duminica aceasta, când Isus se întâlneşte şi vindecă un orb din naştere, tot la o fântână, fântâna Siloe, Biserica ne arată că aceeaşi apă de botez, care ţâşneşte cu putere şi îmbelşugat, din aceeaşi inimă a lui Dumnezeu cel întreit şi unic, ne luminează ochii minţii şi ai inimii, pentru a-l căuta şi sluji pe Dumnezeu, care, prin Cristos şi Duhul Sfânt, ne iubeşte şi ne mântuieşte.

Aşa cum prima creaţie a început cu separarea luminii de întuneric (cf. Gen 1,2-5); tot astfel noua creaţie, în Cristos şi Duhul Sfânt, a început tot cu separarea luminii de întuneric, aşa cum se vede în ceremonialul nopţii de Paşti, dar cum se vede şi în vindecarea orbului din naştere (cf. In 9,7).

Nu trebuie să uităm că profeţii care au vorbit din partea lui Dumnezeu (cf. 2Pt 1,21) au spus lumii că prima dintre lucrările lui Mesia va fi deschiderea ochilor celor orbi (cf. Is 35,5). De aceea, Isus îi răspunde lui Ioan Botezătorul, aflat în închisoare: "Orbii îşi recapătă vederea, şchiopii umblă, leproşii sunt curăţaţi, surzii aud, morţii învie şi săracilor li se propovăduieşte evanghelia. Ferice de acela pentru care eu nu voi fi un prilej de poticnire" (Mt 11,5-6). Ba, mai mult, rabinii au spus că în împărăţia lui Mesia nu vor mai fi orbi, aşa cum nu au fost nici pe timpul ieşirii din Egipt şi nici pe timpul primirii legii de pe Sinai. Iar vindecarea orbului din naştere, la fântâna Siloe ("cel trimis"), confirmă că Isus este "trimisul", Mesia, care a inaugurat timpul luminos al împărăţiei mesianice.

Chiar şi poeţii păgâni din vechime visau şi aşteptau o "fântână a tinereţii şi a fericirii veşnice", în care oamenii, dacă se vor spăla, ochii să li se umple de bucuria vieţii, bătrânii să întinerească, zbârciturile de pe faţă să le dispară, mâinile şi picioarele să se li se întărească, inima să li se înnoiască etc. Isus a împlinit acest dor şi acest vis al omenirii îmbătrânite şi amărâte de păcat, când prin apa botezului a dăruit întregii lumi adevărata "fântână a tinereţii şi a fericirii veşnice".

Orbul din naştere este imaginea viitorilor membri ai poporului lui Dumnezeu, care, cu toţii, vor fi iluminaţi de Cristos. Iar apa scăldătoarei de la Siloam este simbol al apei Botezului care dă "tinereţea şi fericirea veşnică" tuturor celor care cred şi se botează (cf. Mc 16,16); dar apă care îşi au obârşia, începutul, în coasta străpunsă a lui Isus pe cruce, care a murit pentru noi pe Calvar (cf. In 19,34).

Iată câteva dintre cuvintele sfântului Grigore din Nazianz (329-390) despre Botez: "Botezul este un dar, pentru că el este oferit celor care nu aduc nimic; botezul este un har, pentru că este oferit tuturor păcătoşilor care vin la Isus; botezul este moartea răului, căci el îngroapă păcatul; botezul este o ungere, pentru că el ne consacră ca preoţi, profeţi şi regi, pentru împărăţia cerurilor; botezul este iluminare, căci primim lumina lui Cristos pentru a străbate întunericul vieţii; botezul este o haină divină care ne acoperă pentru vecie ocara care ne-a adus-o păcatul; botezul este o baie care ne spală toate păcatele şi toate întinările; botezul este o pecete care ne pune sub ocrotirea lui Dumnezeu care ne ocroteşte de orice rău" (Cf. Sfântul Grigore din Nazianz, Orationes 40,3-4).

Prima lectură ne spune că, la botez, odată cu gratuitatea mântuirii prin Cristos, mai primim şi ungerea cu Duhul Sfânt, care ne capacitează să trăim ca nişte fii ai luminii şi în slujba Domnului, asemenea lui David şi tuturor profeţilor. Dar, aşa cum această ungerea gratuită l-a făcut mai târziu rege pe David, tot astfel ungerea cu Duhul Sfânt, după ce ne va ţine luminaţi în slujba Domnului, ne va face regi şi pe noi în cer.

De aceea, psalmistul ne cheamă să spunem cu el: "Domnul este păstorul meu, nu voi duce lipsă de nimic! El mă conduce la păşuni verzi şi mă îndreaptă spre ape liniştite, îmi întăreşte sufletul. Mă călăuzeşte pe cărări drepte pentru cinstea numelui său. Chiar dacă ar fi să umblu prin valea întunecată a morţii, nu mă tem de nici un rău, căci tu eşti cu mine, toiagul şi nuiaua ta mă apără" (Ps 23,1-4).

De aceea, sfântul Paul le spune astăzi tuturor celor trăiesc orbi în păcat: "Trezeşte-te, tu, care dormi, ridică-te dintre cei morţi şi te va lumina Cristos!" (Ef 5,14).

Dacă până la Botez am umblat prin viaţă orbiţi de diavol, după Botez, Isus ne redă vederea; dacă până la Botez am umblat apăsaţi de greutatea enormă a păcatului, după Botez, Isus ne ridică această povoară; dacă până la Botez inima ne-a fost plină de suferinţe şi de lipsuri, după Botez inima ni se umple de bucurie şi de veselie (cf. Is 41,10); dacă până la Botez duceam o viaţă de sclavi, din frica de moarte (cf. Evr 2,15), după Botez am devenit regi prin învierea lui Cristos, care a călcat cu moartea pe moarte.

Bruno Ferrero ne spune că o fată oarbă se plângea mereu prietenului ei de greutatea întunericului continuu şi i-a spus că, dacă ar putea vedea, s-ar mărita cu el. Într-o zi, cineva i-a donat fetei o pereche de ochi. Atunci, ea a văzut totul şi pe prietenul ei. Atunci, el a întrebat-o: "Acum că poţi vedea, te măriţi cu mine?" Fata a rămas uimită că prietenul ei este orb şi i-a spus: "Îmi pare rău, dar nu mă pot mărita cu tine pentru că eşti orb". Prietenul ei a plecat îndurerat şi i-a spus: "Te rog sa ai grija de ochi mei!"

Fata din această povestire suntem fiecare dintre noi. Pentru a ne face mireasa sa, Isus ne-a dat totul: ochi, glasul, auzul, sângele, carnea şi viaţa sa, ca noi să putem vedea, auzi, vorbi şi trăi. Însă mulţi dintre noi, văzându-l pe Isus umblând prin lume gol şi plini de răni, am uitat că Isus umblă aşa, pentru că tot ceea ce a avut, ne-a dat nouă. De aceea, cine îl refuză pe Isus, îl refuză pe cel care le-a făcut cel mai mult bine. În ziua judecăţii, toţi cei care l-au refuzat, vor regreta amar; căci în loc de grădina paradisului vor merge în iazul de foc (cf. Ap 20,15); în loc de nunta veşnică, vor merge în întunericul cel mai din afară (cf. Mt 8,12); iar în loc să cânte veşnic, vor scrâşni din dinţi (cf. Mt25,30).

Se spune că, atunci când vulturii prind o pradă, primul lucru pe care îl fac este să-i scoată ochii. La fel procedează şi vulturii iadului, diavolii; primul lucru pe care i-l fac unei victime este orbirea; căci pe un orb îl duci unde vrei şi faci cu el ceea ce voieşti. Biblia confirmă cum lucrează satana, prin acoliţii lui: filistenii îi scot ochii puternicului lui Dumnezeu, Samson (cf. Jud 16,21); Nabucodonosor îi scoate ochii regelui lui Israel, Sedecia (cf. 2Rg 25,9). Aşa a făcut şi face mereu diavolul cu oricine îi cade în mâini.

În cazul de faţă, cu orbul din naştere nu a fost aşa; el nu a fost orbit de diavol şi păcat, căci era credincios. El s-a născut orb pentru ca prin el Dumnezeu să-şi arate slava. Ştim din sfânta Carte că, lui Dumnezeu, îi place să se mărească în slujitorii săi umili, şi prin ei să-şi arate puterea şi lucrarea sa mântuitoare. Astfel s-a mărit pe sine prin: Iosif, cel vândut de fraţii săi, pentru a-şi salva poporul de foamete; Moise cel gângav pentru a-i vorbi lui faraon cel mândru; Iov cel răbdător, pentru a-l face de ruşine pe diavol; copilul David, pentru a da de ruşine pe Goliat hulitorul; Maria şi Iosif, pentru a arăta că el ridică pe cei mici şi smeriţi; Paul şi ceilalţi apostoli, pentru a arăta că numai poate schimba inimile oamenilor rebeli şi să-i facă apoi slujitorii săi.

Dacă, astăzi, Dumnezeu, s-a mărit pe sine, prin suferinţa unui orb din naştere; atunci el vrea să se mărească pe sine şi prin noi; adică, prin suferinţele sau infirmităţile noastre acceptate şi purtate cu credinţă. De aceea, când suferim ceva, fie grav sau uşor, în loc să ne revoltăm, mai bine este să ne întrebăm: Ce lucrare minunată vrea să facă Dumnezeu prin noi?

Este o istorioară reală, cu un om care avea această credinţă că, prin orice suferinţă a sa, Dumnezeu se preamăreşte pe sine, dar şi pe om. El a fost condamnat la moarte pentru credinţa sa; iar gardienii săi ştiau de crezul lui cu privire la suferinţă, cum că Dumnezeu se măreşte pe sine prin suferinţa lui şi că lui îi se întoarce spre bine; şi, de aceea, îl luau mereu în râs. Mergea călare spre locul de execuţie dintr-o altă localitate, însoţit de gardienii săi necredincioşi. La un moment dat, pe marginea unei râpe, toţi cai se poticnesc şi cad. El a căzut cel mai rău, că şi-a frânt un picior. Au urmat alte luări în râs a credinţei lui. Din cauza piciorului său rupt, au trebuit să mai zăbovească vreo câteva zile. În acest timp, cel care rostise condamnarea la moarte a murit subit; iar cel care i-a urmat la putere a anulat toate condamnările la moarte şi i-a pus în cinste pe cei condamnaţi. Atunci, gardienii necredincioşi s-au convins de acest adevăr de credinţă şi s-au convertit.

Părinţii orbului vindecat nu vorbesc, le este frică. Ei nu l-au întâlnit pe Isus. Orbul, care acum nu mai este orb, este cel care l-a întâlnit pe Isus şi a ascultat de el mergând să se spele unde îi spusese Isus. El are acum curajul de a fi martor al lui Isus, martor adevărului şi martor al mântuirii. Oare noi, creştinii, orbii vindecaţi de astăzi, vorbim de Isus? Sau ne este frică ca părinţilor lui? Biblia ne spune că a fost mântuiţi, tocmai pentru a mărturisi faptele măreţe ale celui care ne-a chemat din întuneric la lumină (cf. 1Pt 2,9).

De aceea, şi centrul de greutate al lecturilor de astăzi stă în întrebarea lui Isus adresată orbului: "Crezi tu în Fiul omului?" şi în răspunsul dat de orb: "Cred, Doamne"! (In 9,35-38). Fariseii, deşi cu vederea ageră, nu au văzut nimic din frumuseţea lui Dumnezeu care străluceau pe faţa lui Isus (cf.2Pt 1,17), nu au venit la el cu păcatele lor, rămânând orbi duhovniceşte.

A fi lângă Isus este una, iar a fi în Isus este alta. Imaginile cel mai uşor de înţeles în acest sens sunt arca lui Noe şi staulul oilor. A fi lângă arcă înseamnă moarte, iar a fi în arcă înseamnă viaţă (cf. Gen7,16). A fi lângă staul înseamnă moarte, iar a fi în staul înseamnă viaţă (cf. In 10,9). Nimeni nu este mai orb decât cel care, fiind în păcate, nu se trezeşte din somn, ca să alerge la Isus, arca şi staulul salvării noastre.

Aici e bine să ne amintim de poezia lui George Coşbuc (1866-1918), Stâncile strigă, Amin, unde, Beda, un bătrân predicator orb, este fericit şi când răutatea oamenilor îl conduce să predice la stânci golaşe; dar, minune, când oamenii lipsesc, pietrele vorbesc, răspunzând "Amin" la predica lui (cf. Lc19,40).

De aceea, sfântul Antonie cel Mare (251-356) îl încuraja pe Didim cel orb (313-398), scriitor bisericesc, care a orbit la vârsta de patru ani, să nu se descurajeze că-i lipsesc ochii comuni cu ai necuvântătoarelor, ci să se bucure că are ochii credinţei şi ai minţii, comuni cu ai serafimilor, care văd pe Dumnezeu.

Apoi, de multe ori, orbirea trupească este leac pentru orbirea sufletească. Aşa mărturisea o femeie care trăise mulţi în păcate, dar pe care o boală de ochi a adus-o la vederea lui Dumnezeu, prin credinţă.

Din lumea necuvântătoarelor, putem învăţa cum să procedăm când ne-am pierdut lumina ochilor duhovniceşti. Iată, o exemplificare:

În Austria, este un lac de munte cu păstrăvi orbi. Atâta timp cât stau sub stânci, păstrăvii devin orbi; dar în momentul când vin la lumină îşi recapătă vederea. Ştim că primii creştini se numeau între ei "peştişorii lui Isus" şi chiar se recunoşteau între ei printr-un peştişor, simbol al lui Isus (Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, Mântuitor), purtat la reverul hainei. Când satana ne orbeşte prin tacticele lui diabolice, nu trebuie decât să venim la Isus şi vom primi lumina, fără de care nu putem urma calea cerului.

Pr. Ioan Lungu

 

Vizualizări: 20

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

200 state 

(ultimul: Micronesia)

Numar de steaguri: 264

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Steaguri lipsa: 42

1 stat are peste 660,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 100.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

2 state au peste 20,000  clickuri (Italia,  Germania)

1 stat are peste 10.000 clickuri (Franta)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

24 state au un click

Website seo score
Powered by WebStatsDomain

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. DAFFI'S BOOKS

https://www.daffisbooks.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1

28. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

29. EDITURA HOFFMAN

https://www.editurahoffman.ro/

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Hoffman - Jurnalul cărților esențiale

1. Radu Sorescu -  Petre Tutea. Viata si opera

2. Zaharia Stancu  - Jocul cu moartea

3. Mihail Sebastian - Orasul cu salcimi

4. Ioan Slavici - Inchisorile mele

5. Gib Mihaescu -  Donna Alba

6. Liviu Rebreanu - Ion

7. Cella Serghi - Pinza de paianjen

8. Zaharia Stancu -  Descult

9. Henriette Yvonne Stahl - Intre zi si noapte

10.Mihail Sebastian - De doua mii de ani

11. George Calinescu Cartea nuntii

12. Cella Serghi Pe firul de paianjen…

Continuare

Creat de altmariusclassic Dec 23, 2020 at 11:45am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Ian 24.

© 2021   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor