altmarius

cultură şi spiritualitate


http://www.romlit.ro/maria_banus

Maria Banus (10 aprilie 1914, Bucuresti - 14 iulie 1999, Bucuresti) a debutat în 1937, cu volumul de versuri Tara fetelor. Cartea a atras imediat atentia criticilor, inclusiv a lui G. Călinescu, care a si înregistrat-o în Istoria literaturii române de la origini până în prezent din 1941: "Vitalitatea fetei de ăoptsprezece aniă, trăind sufletul prin simturi, este exprimată foarte personal de Maria Banus (Tara fetelor, 1937) cu ingenuităti carnale aproape teribile uneori, în poezii de simple creionări realmente ori voit momentane." Ulterior, mai exact în perioada "realismului socialist", volumul a intrat în mitologia unui "altădată" al literaturii române, despre care se credea că s-a pierdut pentru totdeauna. Poeta însăsi s-a dezis în mod oficial de propriul ei trecut literar, trecând cu toată hotărârea la scrierea unor versuri propagandistice. Tara fetelor a devenit si mai misterioasă - o Atlantida literară despre care se făceau tot felul de supozitii. 
Nota de originalitate a poemelor din Tara fetelor - ce titlu inspirat! - constă în îndrăzneala de a găsi motive de jubilatie puberală, presexuală în decorul prozaic al vietii citadine de fiecare zi. Frenezia poetei aruncă o lumină neasteptată asupra ambiantei, o transfigurează. În loc să treacă somnambulic printre oameni si să se gândească la printi din povesti si la palate fermecate, fata cuprinsă de febra asteptării erotice priveste cu o bucurie fremătătoare realitatea imediată si o face să iradieze. Nu o înfrumusetează, nu o falsifică, ci, dimpotrivă, îi dă viată. Există un realism inteligent în această viziune - combinatie de spirit de observatie pătrunzător si luciditate dusă până la sarcasm - si tocmai acest realism intensifică fiecare culoare si amplifică fiecare sunet, instaurând un regim sărbătoresc. Iată cum ni se înfătisează, din această perspectivă, banala agitatie a unei familii de bucuresteni la ora cinei: 
"Ce nebune soneriile sună./ Din umede colturi, papucii cenusii ca broaste/ saltă, se-adună.// Bunicii pândesc din fotolii/ si fetele lor de mere răscoapte/ licăresc în umbră." (Ora cinei) 
Tot ce se întâmplă în jur o încântă, o uimeste sau o amuză pe poetă. "tipla (...) e-nflăcărată si străvezie ca un fluture văzut în soare", "perna de ace, bondoacă si trează" stă "ca un arici", apa de la robinetul uitat deschis curge "cu-ntelesuri putrede-ascunse", când tremură becul, "umed, cărnos, ca un miez alburiu de ciupercă se miscă tavanul", zilele alunecă "lungi, de cenusă, ca mâtele", "lingura sună", "pe ziduri tingiri licăresc, moarte, spânzurate luni de aramă", "pielita gâtului pâlpâie", "pe tejghele ude râd ametiti/ banii, în hohot./ Scapără din copite,/ încordat, tramvaiul", plouă "cu boabe mari, ca niste bani/ de argint", buzele sunt ca o "cravasă", dintii se ciocnesc "ca pietrisul". 
Observăm că până si imaginile dezolante sunt descrise cu voluptate, cu interes, cu o complicitate plină de zel... S-a vorbit de arghezianism, dar arghezianismul nu explică decât folosirea jucăus-poticnită a cuvintelor. În rest, totul este al Mariei Banus, care îsi exhibă, cuprinsă de un fel de betie a tineretii, feminitatea. Poemul Cântec de legănat genunchii reprezintă deznodământul acestei stări de beatitudine: 
"Să nu tipati, genunchii mei,/ Drum cu ferigi de nopti, de ploaie./ Genunchi de fier cum vă îndoaie?/ Vă mân spre el ca pe doi miei.// Pe drumul negurii vă-mping.// Vă vor lua poate între ei/ genunchi ce strâng, zvâcnind si grei,/ ca noptile de astrahan./ si licurici de pasi se sting.// Să nu tipati genunchii mei." 
Amestecul de nerăbdare înfrigurată si teamă, ca înaintea unui examen, face din această poezie sovăielnică o memorabilă expresie lirică a trăirilor prenuptiale. 

A doua 


În perioada 1937-1946 Maria Banus scrie versuri pe care nu le publică imediat, dar pe care mai târziu le va grupa sub titlul (destinat parcă istoriei literare) Tărâm intermediar. Sunt simple exercitii, în care ritmul si rima si, în general, jocurile de cuvinte constituie principala preocupare: 
"E ceasul în care/ fragile picioare// îsi cată condurul./ De jur-împrejurul// domnitei, năframa/ palpită de iama// ce creste, ce suie./ În ceasul când nu e// scăpare din plasă,/ mai pică duioasă// o lacrimă mare:/ că-n cea cheutoare// se-ntunecă roza/ si apoteoza" etc. 
Practic, după ce a fost primită cu o evidentă simpatie, poeta s-a retras din câmpul vizual al criticii si a reapărut abia după război, complet transformată (în rău). Volumele Bucurie, 1949, Fiilor mei, 1949, Despre pământ, 1954, Bucuresti, oras iubit, 1954, Tie-ti vorbesc, Americă, 1955, Se arată lumea, 1956, Torentul, 1959, Magnet, 1962 si altele o prezintă ca pe o activă producătoare de texte agitatorice. Aceste texte se recită pe scenă si la radio, apar în ziare de mare tiraj, intră în zeci de antologii, sunt puse pe muzică, se traduc în străinătate la sugestia forurilor culturale românesti. Sustinută de autoritătile comuniste, notorietatea Marie Banus câstigă în întindere, dar pierde în autenticitate. La serbările scolare, copiii îi declamă cu un patos mecanic versurile arhicunoscute: 
"La masa verde, fată-n fată,/ Cer unii moarte, altii viată" (este vorba, bineînteles, de capitalisti si comunisti, n.n.) sau "Din jilt adânc, din jilt pufos/ S-a ridicat un domn verzui/Avea un frac de mort luxos/ si ochii stinsi si preasătui" (politicianul din Occidentul decadent, n.n.) sau "Tie-ti vorbesc, Americă, tie,/ ochii tăi nelinistiti îi privesc,/ fata ta limpede - fără de fard - o privesc." sau "S-aducem copiii-aici, lângă pietre,/ să simtă dogoarea nestinselor vetre.// Cu fruntea lipită, lipită de zid,/ Să simtă copilul ce-nseamnă Partid." 
Este perioada în care cititorii Mariei Banus doar se prefac că o citesc, iar ascultătorii doar se prefac că o ascultă. Poeta nu face decât să alimenteze, fără glorie, zgomotul de fond al epocii. 
Cu sensibilitatea sa acută si cu o susceptibilitate aproape maladivă (pe care singură si-o va defini în paginile de jurnal intim din volumul Sub camuflaj, 1978), Maria Banus ia act de această lipsă de priză la public si traversează o criză de constiintă. În 1971, când începe să publice o editie de autor - Scrieri -, include în primul volum al seriei un Cuvânt înainte care nu este altceva decât o confesiune dramatică. Initial,poeta nu ezită să spună lucrurilor pe nume, cu îndrăzneala cuiva care închide ochii si se aruncă în gol: 
"Unele alunecări ale mele, în poezie, spre retorism si discursivitate, oricare ar fi cauzele si justificările lor, rămân un fapt. Întoarcerea la o poezie de tip whitmanian, cu toate generoasele iluzii ale secolului al XIX-lea, apare, pentru amatorul de poezie, avizat, al miezului de secol XX, prăfuită." 
Foarte repede însă, dintr-un refuz organic al sentimentului culpabilitătii, ea transferă vina asupra circumstantelor. În plus, face o tentativă de mistificare, caracterizându-si poezia ca "o poezie a existentei", care... sacrifică forma în favoarea fondului. Ce poezie a existentei poate rezulta însă din glorificarea partidului comunist - aceasta poeta nu mai explică. 

A treia 


Adevărata abjurare o constituie versurile propriu-zise scrise după vârsta de cincizeci de ani, versuri prin care Maria Banus încearcă să tină pasul cu generatia lui Nichita Stănescu. Mai multe volume apărute în această a treia viată a poetei - Diamantul, 1965, Tocmai ieseam din arenă, 1967, Portretul din Fayum, 1970, Oricine si ceva, 1972, Noiembrie, inocentul, 1981, Orologiu cu figuri, 1984, Carusel, 1989, Fiesta, 1990 - pun în evidentă efortul de adaptare. Într-o imagine halucinantă, Gheorghe Grigurcu fixează momentul: "Fulgerată în însăsi existenta sa impalpabilă, creatia în cauză încearcă a renaste într-o remarcabilă sfortare, de iarbă ce se înaltă pe un întins teren carbonizat." 
În esentă, asa cum poezia românească din anii '60 îsi sterge din memorie "realismul socialist" si îsi propune să continue perioada interbelică, Maria Banus se întoarce la propria ei tinerete, străduindu-se să activeze ceea ce a descoperit atunci. si... reuseste. Cu aceeasi înfrigurare cu care îsi descria, în Tara fetelor, experientele sexuale virtuale, făcând si portretul generic al inevitabilului partener, îsi descrie acum trăirile provocate de apropierea mortii: 
"Poate sunt, poate am fost,/ poate n-am fost deloc,/ mă-ncearcă o bănuială,/ printre oglinzile ce se rotesc,/ în carusel,/ si mă sorb si mă duc,/ rotund rotund,/ un reflex miscător/ în iarmaroc." (Bănuială); 
"Tu strânge-mi cald, în jurul gâtului, fularul./ Acel ce strânge rece si ultimul e-aproape./ si mâna dă-mi. Mă clatin. Mă sprijin de fantome./ Alunecăm lunateci, sub vreme, ca sub ape." (Cuplu-n amurg) 
Trebuie spus, totusi, că versurile scrise în anii senectutii nu le egalează, ca valoare, pe cele din Tara fetelor. Ceva indefinibil - poate candoarea tineretii - s-a pierdut iremediabil. Poeta ar fi avut sanse mari dacă s-ar fi consacrat, în această ultimă perioadă, prozei. Sagacitatea sa, arta cozeriei, ca si spiritul de observatie, uneori meschin, dar întotdeauna ascutit, ar fi contribuit la elaborarea unor romane de moravuri sau de analiză psihologică interesante. O dovadă o constituie culegerea de articole Himera, 1980, în care evocările realizate parcă în acuarelă, confesiunile bazate pe o proportie bine gândită între sinceritate si poză, recenziile scrise într-un stil elegant si direct, ingenioasele luări de atitudine în diferite probleme cetătenesti compun un caleidoscop în care poti privi multă vreme, fără să te plictisesti.

Vizualizări: 4

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

200 state 

(ultimul: Micronesia)

Numar de steaguri: 264

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Steaguri lipsa: 42

1 stat are peste 660,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 100.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

2 state au peste 20,000  clickuri (Italia,  Germania)

1 stat are peste 10.000 clickuri (Franta)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

24 state au un click

Website seo score
Powered by WebStatsDomain

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. DAFFI'S BOOKS

https://www.daffisbooks.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1

28. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

29. EDITURA HOFFMAN

https://www.editurahoffman.ro/

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Hoffman - Jurnalul cărților esențiale

1. Radu Sorescu -  Petre Tutea. Viata si opera

2. Zaharia Stancu  - Jocul cu moartea

3. Mihail Sebastian - Orasul cu salcimi

4. Ioan Slavici - Inchisorile mele

5. Gib Mihaescu -  Donna Alba

6. Liviu Rebreanu - Ion

7. Cella Serghi - Pinza de paianjen

8. Zaharia Stancu -  Descult

9. Henriette Yvonne Stahl - Intre zi si noapte

10.Mihail Sebastian - De doua mii de ani

11. George Calinescu Cartea nuntii

12. Cella Serghi Pe firul de paianjen…

Continuare

Creat de altmariusclassic Dec 23, 2020 at 11:45am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Ian 24.

© 2021   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor