altmarius

cultură şi spiritualitate



http://www.istorie-pe-scurt.ro/prima-calatorie-cu-trenul-din-romania/

Prima cale ferata din Romania

În anul 1869, România devenea cea de-a treia țară din Europa de Est, după Rusia și Imperiul Otoman (în Dobrogea!!) care avea linie de cale ferată. Bucureștiul și Giurgiul au fost primele orașe intreconectate printr-o cale ferată.

Gara Filaret, prima din Romania

Gara Filaret, prima din Romania

Drumul de fier a fost construit de-a lungul drumului de pământ pe unde a fost adus în anul 1853 cazanul cu abur pentru moara lui Gheoghe Assan. Trenul traversa vița de vie de pe moșia Cuțitul de Argint și intra în București prin gara Filaret, prima din România. Giurgiu-București a fost prima cale ferată din Vechiul Regat, însă în alte provincii acest gen de cale de comunicație deja exista: în Banat din 1854, Dobrogea 1860 și Ardeal 1868.

Calea ferata Oravita-Anina

Calea ferata Oravita-Anina

Istoria căilor ferate din România începe în timpul lui Alexandru Ioan Cuza. Primul ministru Mihail Kogalniceanu afirma în fața Adunării pe 4 ianuarie 1865: ”Oricum sesiunea aceasta nu va trece fără ca guvernul să propuie cel puțin un început de rețea, care să facă să șuere locomotiva și în partea asta a României(aluzie la provinciile românești sub stăpânire străină), măcar pe linia de la București la Giurgiu”. La 1 septembrie 1865 compania britanică John Trevor Barclay&John Staniforth a fost însărcinată cu construirea tronsonului, urmând să i se acorde exploatrea în concesiune. Lucrările au fost încheiate în august 1869, după ce o bună perioadă lucrul fusese întrerupt datorită adbicării lui Alexandru Ioan Cuza. Inaugurarea a avut loc pe 19 octombrie 1869. Grație faptului că drumul trecea pe lângă localitatea Călugăreni, unde în 1595 Mihai Viteazul obținuse un succes împotriva otomanilor, primul tren a fost denumit ”Trenul de onoare Michaiu Bravul”. Acest nume demonstra încă o dată dorința românilor de eliberare de sub suzeranitatea otomană.

prima cale ferata

S-a propus și construirea unui pod peste Dunăre care să lege Giurgiu de Ruse, adică România de Imperiul Otoman, dar proiectul a eșuat. Interesant de menţionat este că linia fiind simplă trebuia găsită o soluţie ca trenurile să treacă unul pe lângă altul. De obicei, într-o gară, se dubla numărul liniilor. La jumătatea distanţei Bucureşti–Giurgiu se află gara Comana care, la vremea aceea, era aşezată între linii, după sistemul englezesc. Fiecare faţadă deservea un sens de mers, iar aici trenurile se încrucişau. Pe data de 19 octombrie 1869, toată țara aștepta inaugurarea rutei București-Giurgiu. Trenul avea 3 vagoane cu 24 de locuri. S-au emis 72 de invitații, dar mai puțin de jumătate dintre invitați au călătorit cu acest tren. Presa vremii notează că majoritatea călătorilor: ”s-a temut să se suie în năzdrăvana aceea de trăsură cu aburi, nemaivăzută până atunci în țară. S-au prefăcut că sunt bolnavi și nu pot veni”. Garnitura a plecat din Giurgiu în uralele mulțimii de spectatori și oficialități, la ora 10.45 după o slujbă oficiată de Mitropolitul Primat Nifon. Pasageri erau importante personalități politice dar și primarii localităților pe unde trecea trenul. După o oră și jumătate, cei 67 de kilometri dintre Giugiu și București erau parcurși. La destinație trenul a fost întâmpinat cu mult fast. O lună mai târziu, după ce lumea s-a convins că viteza de aproximativ 45 de km pe oră nu făcea ca trenul să sară de pe șine, călătoria cu trenul a devenit o adevărată modă.

tren-poenaru

Multă vreme s-a folosit cărbune adus de la Cardiff. La începutul anilor 1870 s-a încercat înlocuirea cărbunelui cu lemnul de stejar. Inițial, trenurile circulau cu o viteză redusă, de doar 24 km/h. Pentru prevenirea accidentelor un călăreț galopa înaintea trenului. Omul trebuia să agite un steag, să zdrăngăne un clopot sau să sufle într-o goarnă, lucru destul de dificil în goana calului. Un lucru similar se întâmpla și în gări. Un angajat al căilor ferate cu un clopot anunța ce trenuri vin și pleacă și la ce oră. ”Căruțele cu abur” plecau doar după ce șeful de tren anunța evenimentul suflând printr-o mică goarnă. Locomotivele erau și ele văzute drept niște curiozități, de aceea purtau și nume. Prima s-a avea numele ”Michaiu Bravul” iar cea de-a doua ”Călugăreni”. Aceasta din urmă poate fi admirată la Muzeul CFR din București.

Dacă v-a plăcut și vreți să ajutați la ținerea în viață site-ului clickaici

Locomotiva Calugareni

Locomotiva Calugareni

Vizualizări: 104

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

200 state 

(ultimul: Micronesia)

Numar de steaguri: 264

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Steaguri lipsa: 42

1 stat are peste 660,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 100.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

2 state au peste 20,000  clickuri (Italia,  Germania)

1 stat are peste 10.000 clickuri (Franta)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

24 state au un click

Website seo score
Powered by WebStatsDomain

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. DAFFI'S BOOKS

https://www.daffisbooks.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1

28. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

29. EDITURA HOFFMAN

https://www.editurahoffman.ro/

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Hoffman - Jurnalul cărților esențiale

1. Radu Sorescu -  Petre Tutea. Viata si opera

2. Zaharia Stancu  - Jocul cu moartea

3. Mihail Sebastian - Orasul cu salcimi

4. Ioan Slavici - Inchisorile mele

5. Gib Mihaescu -  Donna Alba

6. Liviu Rebreanu - Ion

7. Cella Serghi - Pinza de paianjen

8. Zaharia Stancu -  Descult

9. Henriette Yvonne Stahl - Intre zi si noapte

10.Mihail Sebastian - De doua mii de ani

11. George Calinescu Cartea nuntii

12. Cella Serghi Pe firul de paianjen…

Continuare

Creat de altmariusclassic Dec 23, 2020 at 11:45am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Ian 24.

© 2021   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor