„Mănăstirea Zografu este unul dintre cele mai strălucitoare și mai importante centre spirituale ale poporului bulgar, nu numai datorită manuscriselor, icoanelor și artefactelor neprețuite păstrate, ci și pentru că a apărat credința, spiritualitatea, memoria și limba bulgară de mai bine de o mie de ani”, a declarat Preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, săptămâna trecută cu prilejul vizitei sale în Sfântul Munte.
Excelenţa Sa a participat în data de 16 noiembrie la sărbătoarea Aşezării moaştelor Sf. Gheorghe în Lida (calendarul iulian nerevizuit), unul dintre hramurile aşezământului monahal care îl are ca patron spiritual pe mucenicul originar din Capadocia.
Şeful statului a făcut referire la istoria bogată a mănăstirii şi a vorbit despre rolul important pe care aşezământul monahal îl ocupă în formarea identităţii poporului bulgar.
Rumen Radev i-a acordat stareţului mănăstirii, arhim. Ambrosie, ordinul „Stara Planina” – gradul I, pentru contribuţia sa la întărirea relaţiilor dintre poporul bulgar şi cel grec, informează BTA.
La hramul Mănăstirii Zograf au fost prezenţi: Mitropolitul Serafim din Nevrokop, reprezentantul guvernului Republicii Grecia pentru guvernatorul Muntelui Athos, Kostis Dimchas, și sute de pelerini.
Mănăstirea Zografu
Mănăstirea a fost înfiinţată în secolul al X-lea în vremea împăratului Leon al VI-lea cel înţelept (886-912). Tradiţia este confirmată de primul tipicon al Sfântului Munte (970), unde apare şi semnătura stareţului Mănăstirii Zografu.
Cel mai de seamă ctitor român al mănăstirii Zografu rămâne Sfântul Ştefan cel Mare, care o numea „mănăstirea sa din Sfântul Munte”.
Petru Rareş, Alexandru şi Ruxandra Lăpușneanu, Ieremia Movilă, Neagoe Basarab, Radu cel Mare, Vintilă Vodă, Aron Vodă, Miron Barnovski, Vasile Lupu şi Antioh Cantemir, fratele lui Dimitrie Cantemir, sunt înscrişi în pomelnicul ctitorilor mănăstirii.
Foto credit: president.bg
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius