Preoţi înmormântaţi în Moldova (II)

[altmariustotal catolic]

Preoţi înmormântaţi în Moldova (II)

Cu scopul de a recupera memoria preoţilor înmormântaţi în Moldova, continuăm să-i descoperim pe cei care odihnesc în Vatra Dornei şi Horleşti. 
 

Vatra Dornei

De preoţii răposaţi din Vatra Dornei am început să mă interesez în iulie 2012. În această localitate figurează ca fiind înmormântatpr. Iulius Weber (fiul lui Francisc, s-a născut în Dorohoi la 21 august 1873 şi a murit la Vatra Dornei la 19 februarie 1929). El a fost paroh mai întâi la Iaşi şi apoi la Vatra Dornei din 1915. În cimitir (aproximativ 750 m²) este o capelă construită în 1895, restaurată în decursul timpului. Practic este vechea biserică închinată sfântului Anton, care a fost demontată şi adusă aici. Fotografii a făcut Lăcrămioara Boroş, profesoară de religie la Iaşi. Mormântul se află lângă capelă, în faţă, în partea de răsărit. Este făcut din mozaic cu lespede deasupra. Într-un capăt este o placă mare de mozaic deasupra căreia este crucea. Pe o plăcuţă de marmură este notat: "+ / Hier ruht / Iulius Weber / Pfarrer in V. Dornei / * 1872 - + 1929". Mormântul a fost refăcut aproximativ în 2008-2009 la iniţiativa şi prin munca lui Iorgu Popa, administratorul cimitirului. Pr. Ieronim Budulai, paroh la Vatra Dornei, mi-a spus că registre ale decedaţilor sunt după 1950, restul până în 1940 au fost luat de nemţi când s-au repatriat. Tot părintele Budulai spune că părintele respectiv a avut un rol important în Vatra Dornei. În timpul Primului Război Mondial a fost primar şi a ajutat multă lume. Părintele a mai oferit câteva informaţii despre timpul când Vatra Dornei a fost parohie sau filială. Mai întâi a fost filială la Iacobeni, apoi lucrurile s-au inversat. Parohia a fost înfiinţată în 1911. Preot a venit aici în 1914. Biserica din Vatra Dornei s-a terminat de construit în 1905.

Între 1818 şi 1835 s-a construit biserica din Iacobeni, iar casa parohială, în jurul anilor 1840-1845.Aici, cimitirul se află în apropierea bisericii (500-600 m. de biserică, înainte de linia ferată pe drumul Vatra Dornei - Câmpulung, 1 ha, 759 m²). Pr. Budulai mi-a relatat că ar fi două morminte de preoţi despre care i-a povestit o bătrână, dar n-a reuşit să dea de ele. 
 

Horleşti

La Horleşti am ajuns în zilele de 6 şi 7 iunie 2012. Aici sunt înmormântaţi 6 preoţi. Mai întâi m-am uitat în registrele puse la dispoziţie de pr. paroh Daniel Bişoc. Pr. Romică Sociu mi-a arătat mormintele în cimitir.

În apropierea intrării în cimitir se află cavoul familiei Lucaci. Pe o împrejmuire de 20-30 cm. înălţime, placată cu marmură, se ridică mici stâlpi placaţi, la fel, cu marmură, legaţi între ei cu lanţ. În partea dreaptă a unui perimetru dreptunghiular, prin care probabil se intră în cavou, se înalţă crucea din marmură, aşezată pe un postament în care se află statuia Maicii Domnului şi apoi pe un soclu cu două scări. În partea stângă este o carte deschisă, tot din marmură, pe care se află 8 fotografii alături de datele celor înmormântaţi acolo sau a celor care urmează să fie înmormântaţi (tata, mama, 4 fii preoţi şi 2 fiice). Primul pe pagina din stânga este "Mons. Ioan / * 02-08-1954 / + 03-07-1996". Al doilea, "Pr. Toma / * 02-04-1958 / + 03-03-1998".

Registrele aduc date suplimentare. Registrul decedaţilor 1967-1996 notează că părintele pr. Ioan Lucaci din Horleşti a decedat la 2 iulie 1996 la Adjudeni în urma unui cancer, 42 de ani; a fost înmormântat la 6 iulie 1996 la Horleşti de ep. Petru Gherghel. Este, aşadar, o diferenţă de o zi cu privire la ziua morţii: în registru s-a notat greşit. În Registrul decedaţilor 1997 este notat pr. Toma Lucaci din Horleşti, care a murit la 4 martie 1998 la Rotunda în urma unui infarct, 39 de ani; în aceeaşi zi a celebrat sfânta Liturghie şi Calea sfintei cruci. A fost înmormântat la Horleşti la 9 martie 1998 de Mons. Aurel Percă, însoţit de foarte mulţi preoţi: 100. De data aceasta greşeala apare pe cruce. În ambele cazuri au fost consultate publicaţiile vremii.

În apropiere, înfipte în pietre mari, se află două cruci din fier într-o împrejmuire comună, un gărduţ din fier beton. Pe placa din marmură de la crucea din stânga este notat: "+ / Pr. Felix Rafaelli / 1881 - 1953 / Paroh de Horleşti / R.I.P." Datele din registrul decedaţilor sunt consistente: pr. Felix Rafaelli a decedat la 24 august 1953, în urma unei boli îndelungate, suportate cu răbdare, în casa parohială din Horleşti. A fost întărit cu sfintele sacramente. După ce a invocat-o pe preasfânta Fecioară Maria, la ora 6 după-amiază a murit în pace cu Domnul. S-a născut la Assisi la 22 iunie 1881, a intrat în Ordinul Minorilor Conventuali, a devenit preot în anul 1904. A fost lector de filozofie în Colegiul din Assisi. Din anul 1909 a venit misionar în Moldova la Hălăuceşti, Huşi-Răducăneni, Hălăuceşti, Adjudeni, Tg. Trotuş, Prăjeşti, Faraoani, Horleşti. Să se odihnească în pace! Petru Pleşca, ordinarius substitutus Iassiensis, pr. Anton Tălmăcel, decan de Iaşi, pr. Bonaventura Romila, paroh de Horleşti, pr. Ioan Ladan, paroh de Cotnari.

Registrul nu ne spune unde a fost înmormântat, dar alte surse (pr. Iosif Gabor, Necrologul etc.) şi un martor indică undeva lângă biserica veche. Anton Lucaci (n. 1952 în Horleşti), un laic a cărui mamă a lucrat la parohie, îşi aminteşte că deţinea o fotografie cu părintele ţinându-l în braţe. Părintele avea un picior de lemn şi a fost înmormântat lângă biserica veche. Când s-a mărit biserica, pe timpul pr. Iosif Pal (1965), avea, spune el, "vreo 15 ani". Părinţii lui s-au ocupat de mutarea rămăşiţelor părintelui Rafaelli în cimitir.

Placa de marmură de la a doua cruce se află pe piatra de la baza crucii: "Pomeniţi / pe regretatul părinte / Iosif Nardi". În timp, datele şi memoria părintelui s-au pierdut. Pentru că placa de marmură nu este foarte vizibilă, mulţi îl consideră "părintele necunoscut". În Registrul răposaţilor 1823-1869 este notat că pr. Iosif Nardi a murit la Horleşti la 23 martie 1865, avea 58 de ani; a fost înmormântat în biserică după trei zile. Evident este vorba de biserica din lemn, dinainte de 1874, când a fost sfinţită alta (cea dinaintea celei din zilele noastre), paroh fiind pr. Vincenzo Valenza.

Părintele Nardi a fost paroh la Horleşti din iunie 1862 până la moarte. Unii din sat îşi amintesc de faptul că în biserica veche ar fi fost un mormânt pe la mijlocul bisericii, la peretele din dreapta, ceea ce ar corespunde actualmente cu locul unde este garajul. Pr. Nardi a fost deshumat şi transferat în cimitirul satului împreună cu pr. Rafaelli, probabil în anul 1965, când a început să fie mărită biserica veche.

Mormântul pr. Anton Trifaş este undeva într-o margine. Împrejmuit cu un gard din fier aşezat pe un postament de ciment, mormântul are într-un capăt crucea de marmură aşezată pe un postament de mozaic. Pe placa de marmură sub fotografie este notat cu majuscule: "Aici aşteaptă învierea / pr. Anton Trifaş / Director al Seminarului Iaşi / Născut la 21 octombrie 1906 / Strămutat la cele veşnice / în ziua de / 29 februarie 1968 / R.I.P." Lângă crucea părintelui se află crucea tatălui său, Petru. Registrul 1967-1996 notează că la 29 februarie 1968, ora 3, la Iaşi, a trecut la cele veşnice, pregătit, Anton Trifaş din Horleşti, 61 de ani; cauza morţii: casexie neoplazică, ciroză hepatică; a fost înmormântat la Horleşti la 3 martie 1968 de către preoţii: Petru Andrei, Petru Martinescu, Iacob Ferenţ şi 10 preoţi asistenţi.

În ziua de 25 septembrie 2013 am fost din nou la Horleşti. Între timp fusese înmormântat pr. Mihai Cucuteanu. Pr. Florin Ionuţ Lucaci, noul vicar de Horleşti, a făcut fotografiile. Mormântul pr. Cucuteanu se află în apropierea cavoului familiei Lucaci şi este împrejmuit cu ciment placat cu marmură. La un capăt este o flacără care se termină cu o cruce: totul din marmură. Gravată în negru este Maica Domnului cu flori în partea de jos. Dedesubt este scris: "Prin Maria la Isus". Sub fotografia din vârful crucii este notat: "Pr. Mihai Cucuteanu / 1946 - 2013". În capătul de sus al flăcării este gravată o floare. În spatele crucii de marmură s-a păstrat şi crucea de lemn. Din "Matricola de înmormântări 2003-" rezultă că părintele s-a născut la Horleşti, a decedat la 9 februarie 2013 la Călugăreni (în realitate într-un spital din Bacău), în urma unei comoţii cerebrale. A fost înmormântat la 12 februarie 2013 de episcopul Aurel Percă.

Pr. Cornel Cadar

* * *