Popoarele din Balcani, de la Imperiul Otoman la integrarea în Uniunea Europeană

[altmarius]

În actualitate

Popoarele din Balcani, de la Imperiul Otoman la integrarea în Uniunea Europeană

Vineri, 26 Octombrie 2012 , ora 11.00 
 

 

Guvernul României – Departamentul pentru Relații Interetnice, Muzeul Național de Istorie a României și Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor Minorităților Etnice din România “Europa 21” vă invită vineri, 26 octombrie 2012, ora 11.00, la Muzeul Național de Istorie a României, Calea Victoriei nr. 12, sala Mihai Viteazul, la Simpozionul științific: Popoarele din Balcani, de la Imperiul Otoman la integrarea în Uniunea Europeană

 

Evenimentul este dedicat aniversării a 100 de ani de la declararea Independenței Albaniei și promovării dialogului interetnic al țărilor din Sud-Estul Europei, aflate pe drumul integrării în UE

 

 

 

În program:

 

• dr.Ernest Oberländer-Târnoveanu, dir.gen. MNIR 
• prof.univ. Daniela Bușă, cercetător științific la Institutul de Istorie Nicolae Iorga: Popoarele din Balcani de la Imperiul Otoman la integrarea in Uniunea Europeană

• prof.univ. Marian Stroia, cercetător științific la Institutul de Istorie Nicolae Iorga: Regalitatea în Balcani

• dr.Bogdan Popa, cercetător științific la Institutul de Istorie Nicolae Iorga: De la Statul Otoman la Republica Turcia

• prof.univ. Adina Berciu-Drăghicescu, Universitatea București, Facultatea de Litere: Românii din Peninsula Balcanică. Studiu de caz. Aromânii din Albania

• Marius Dobrescu, scriitor: Albania -100 de ani de Independență

• asist. univ. pr.Gruia Zamfirescu: Religia în Balcani

• drd.Maria Dobrescu, jurnalistă: Patrimoniul mondial al Peninsulei Balcanice

 

În cadrul simpozionului sunt dezbătute aspecte definitorii ale istoriei Albaniei, Greciei, Turciei, României, Bulgariei, Serbiei ș.a, din Evul mediu și până în prezent, legăturile dintre aceste state, eforturile lor pentru democratizare și integrare în Uniunea Europeană.

 

Iniţiativa se încadrează în tendinţa europeană şi mondială de cunoaştere, valorificare şi promovare a limbilor, patrimoniului cultural din regiunea Balcanilor, a specificității ei.

Balcanii merită o abordare obiectivă, deoarece nu există o Europă rea și alta bună; mai mult, această bucată de lume este o parte a Greciei antice, a cuceririlor romane, bizantine, otomane și habsburgice, un loc al fostului bloc comunist, într-un cuvânt, un spațiu al intersecțiilor istorice și ciocnirilor ideologice. Pe aici s-au trasat aleatoriu sau la masa verde frontiere religioase, culturale, economice și politice, s-au întâlnit Ortodoxismul, Catolicismul și Islamismul, precum și blocurile militare ale Pactului de la Varșovia și Tratatului Atlanticului de Nord.

 

O lume a tradiţiilor seculare, cu cutume străvechi, cu negustori pe măgăruşi şi cu tiruri turceşti ce străbat pământurile Balcanilor din Asia către Europa şi invers, cu biserici şi moschei alături, cu bulgari renumiţi pentru zarzavaturile lor, cu turme mari de oi ale românilor şi aromânilor, cu bucătăria specifică, muzica grecească şi sârbească – aceştia sunt Balcanii. Un teritoriu dominat de un anumit complex identitar, care se străduiește să se alinieze standardelor sociale, politice și culturale ale Uniunii Europene.

 

Credem că imaginea aceea arhetipală trăiește și azi prin ”Take, Ianke și Cadîr”, Anton Pann, Dimitrie Bolintineanu, scrierile lui Panait Istrati, Mateiu Caragiale, Eugen Barbu, Ismail Kadare, Nikos Kazantzakis sau Milorad Pávic, prin filmele lui Emil Kusturica sau muzica lui Goran Bregovic.

 

Unele state din regiunea balcanică se află în stadiul negocierilor pentru aderarea la UE, cum este cazul Albaniei. România sprijină acțiunile candidatei Albania în drumul său către UE. Tot România a fost și prima țară care a recunoscut Independența Albaniei, proclamată la 28 noiembrie 1912, dupa ce ea fusese „proiectată”  în adunarea patrioților albanezi, din 5 noiembrie, organizată la București. Ca urmare, acest simpozion este dedicat aniversării a 100 de ani de la declararea Independenței acestei țări.