https://vatra-mcp.ro/wp-content/uploads/2022/12/Ion-D.-NEGULICI-pictor-1-300x180.png 300w, https://vatra-mcp.ro/wp-content/uploads/2022/12/Ion-D.-NEGULICI-pic... 768w, https://vatra-mcp.ro/wp-content/uploads/2022/12/Ion-D.-NEGULICI-pic... 240w" sizes="(max-width: 989px) 100vw, 989px" />Ion D. Negulici s-a născut in anul 1812, la Câmpulung Muscel, județul Argeș, si a încetat din viata in data de 5 aprilie 1851, Istanbul.
În 1824, pe când avea 12 ani, începe să lucreze în atelierul de țesătorie al Mariei Rosetii, mama boierului Scarlat Rosetti, unde deprinde desenul decorativ tradițional.
A studiat la colegiul Sfântul Sava din Bucureşti.
Aici îi va cunoaşte pe Vasile Alecsandri şi pe Alexandru Ioan Cuza, care îl vor familiariza cu frământările politice ale vremii. Tot în Bucureşti, Negulici se înscrie la Şcoala de Arte decorative înfiinţată de Ana Rosetti.
Ion D. NEGULICI, pictor
Ion D. NEGULICI, pictor
În 1830 se duce la Iaşi şi studiază pictura timp de 4 ani cu Nicollo Livadatti.
În 1833 se hotărăște plecarea lui la Paris, împreună cu un grup de tineri boieri printre care Vasile Alecsandri, Alecu Cuza și Nicu Doncan.
La Paris intră la atelierului lui Léon Cogniet, un pictor fără faimă, dar bun profesor și portretist apreciat, adept al clasicismului.
Fiind primul artist român cu bursă în Franţa, Negulici a adus în Principate o nouă viziune asupra artei. Faţă de contemporanii si, exclusiv portretişti Negulici lucrază şi peisaje (un gen neabordat până atunci în pictura românească).
Obține aici un premiu pentru „Întoarcerea țăranilor de la câmp”, una din primele lucrări de gen din plastica națională pe o temă ce va deveni foarte populară. Revine în țară în mai 1837 când realizează „Vedere din Câmpulung”, primul peisaj din pictura românească modernă.
https://vatra-mcp.ro/wp-content/uploads/2022/12/Ion-D.-NEGULICI-pictor-300x167.jpg 300w, https://vatra-mcp.ro/wp-content/uploads/2022/12/Ion-D.-NEGULICI-pic... 768w" sizes="(max-width: 800px) 100vw, 800px" />Ion D. NEGULICI, pictor
În 1837 moare tatăl pictorului, preotul Dimitrie Negulici. Rămas fără sprijinul financiar primit de acasă, este nevoit să se întoarcă la Câmpulung.
A fost membru al societății revoluționare „Frăția”, a participat intens la activitatea revoluționară din 1848, tipărind manifeste revoluționare și desfășurând o intensă activitate organizatorică. Guvernul revoluționar l-a numit prefect al județului Prahova. După înnăbușirea revoluției a fost exilat la Bursa.
Opera sa artistică, în principal desene, litografii şi uleiuri, este formată în mare parte din portrete precum cele dedicate lui Cezar Bolliac, Nicolae Bălcescu, C. A. Rosetti (1839), C. D. Aricescu, Iancu Manu, Dimitrie C. Brătianu (realizat la Paris, între 1835-1837 sau 1841-1842), Ion Heliade Rădulescu (pictat la Braşov), Ion Niţă Magheru (1849), Alexandru Zanne (1849), Cristian Tell şi Nicolae Pleşoianu.
Negulici a mai creat portrete în tehnica acuarelei, precum „Femeia în albastru”, remarcabile prin transparența tonurilor. Printre desenele sale se distinge portretul pictorului Rosenthal și al prietenului său Alexandru Zanne.
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova deține în patrimoniu o serie de portrete – uleiuri, gravuri, litografii și desene – realizate de Ion D. Negulici. Printre ele, o lucrare ce o reprezintă pe mama artistului, Bălașa
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius