Foto: wikipedia
A amestecat în muzica lui elemente de reggae, ska şi rocksteady. Prezenţa lui pe scena artistică a făcut ca muzica jamaicană să fie mai vizibilă pe plan internaţional. În 6 februarie 1945 s-a născut Robert Nesta Marley:
Familia lui Bob Marley pretindea că avea origini siriene, dar acest lucru nu a putut fi demonstrat; la fel, nici pretenţiile tatălui său de a fi făcut parte din Marina Regală. În orice caz, pe când s-a căsătorit, lucra ca supraveghetor pe o plantaţie. Îşi întreţinea financiar soţia şi copiii, dar Bob Marley şi-a văzut rar tatăl, care era mai tot timpul plecat. Pe când Marley avea 10 ani, tatăl lui a murit, iar mama sa s-a recăsătorit cu un funcţionar originar din Statele Unite. În casa familiei Marley au sosit atunci cei doi copii ai noului soţ, dar şi ritmurile de R&B de la radiourile americane, care se puteau prinde şi în Jamaica. A fondat un grup numit The Wailers, din care făcea parte şi fratele său vitreg; dar în această perioadă era interesat de armoniile vocale şi abia începuse să cânte cât-decât la chitară.
În februarie 1962, Marley a fost invitat la un studio să înregistreze 4 piese, dar chiar şi cele care au fost în final acceptate au apărut sub pseudonim. În acelaşi timp, single-ul produs de The Wailers a ajuns pe locul 1 în topurile jamaicane. În 1966 Marley s-a căsătorit cu Rita Anderson şi s-a mutat pentru scurt timp în Statele Unite, unde trăia acum şi mama lui. A însemnat o pauză în cariera muzicală, acesta angajându-se în diverse fabrici ca muncitor pe benzile de asamblare. A fost crescut în credinţa catolică, dar în anii ’60, când s-a îndepărtat de influenţa mamei lui, a devenit interesat de rastafarianism, la care s-a convertit odată întors din America.
O fi fost el popular în ţara sa natală, dar Marley avea probleme în a capta publicul de peste hotare. În 1972 a făcut un turneu în Marea Britanie cu artistul soul Johnny Nash, ocazie cu care The Wailers s-au ales cu un contract interesant, de a înregistra un album cu influenţe reggae. Catch a fire a fost lansat în 1973; a fost împachetat ca un disc rock pentru a atrage atenţia şi, cu toate că jamaicanii nu erau fericiţi cu rezultatul, albumul a adunat fani atât printre iubitorii de reggae cât şi de rock. Cam tot prin perioada aceasta s-a întâmplat ca The Wailers să aibă o serie de 17 concerte, în deschiderea unui grup astăzi uitat, pe nume Sly and the family stone. Au fost concediaţi după al patrulea show, pentru că s-a dovedit că erau mai populari decât cei înaintea cărora urcau pe scenă. Tensiuni interne au existat mereu în The Wailers, adesea de natură financiară; dar chiar dacă relaţiile personale s-au stricat, au continuat să lucreze împreună. Cel puţin, până în 1974, când fiecare membru The Wailers s-a îndreptat spre o carieră solo.
În Statele Unite se poate spune că Bob Marley s-a impus de prin 1976, odată cu lansarea albumului Rastaman Vibration. În acelaşi an a fost invitat să cânte la un concert organizat de primul ministru jamaican, într-o încercare de a diminua tensiunea între două grupări politice. Cu 2 zile înainte de concert, persoane înarmate au intrat în casa artistului şi l-au rănit atât pe el, cât şi pe soţia şi managerul său. Rănile lui au fost uşoare, a decis aşadar să urce pe scenă în concertul programat. După aceea însă a plecat în Anglia pentru doi ani, într-un fel de exil autoimpus. Marley a avut uneori probleme cu autorităţile londoneze, fiind reţinut de poliţie pentru posesie de droguri uşoare. Concertele lui adunau de pe acum audienţă de zeci de mii de persoane.
Marley nu a cântat despre pacea în lume; mai degrabă el a cântat despre faptul că iadul pe pământ vine prea uşor, pentru prea mulţi oameni, a notat despre muzica lui Mikal Gilmore în revista Rolling Stone.
În 1977, un melanom a fost detectat de medici sub o unghie a lui Marley. Nu, contrar legendei urbane, melanomul nu putea fi contactat rănindu-se la un meci de fotbal, era mai degrabă un simptom al cancerului care exista deja în organism. Marley nu a încetinit ritmul de muncă după diagnostic: a lansat Uprising, care e probabil cel mai religios album al său, iar în 1980 a finalizat un turneu european, unde a adunat audienţe de până la 100 de mii de persoane. A căzut din picioare în timp ce alerga în Central Park, iar atunci nu a mai putut evita spitalizarea, cu cancerul extinzându-se în creier şi în organele interne. Ultimul său concert a avut loc la Pittsburgh, în septembrie 1980.
Andrea Nagy
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius