pe-o gură de han

[Ionescu Ion]

pe-o gură de han

 

 

în plopii impari

migrează silabe de rugă

şi nuduri dispar

prin golfuri de ceaţă,

pagode de crini

 pe frunzele moarte

se zbat peste brume

cu dorul de viaţă.

 

o harfă-i văzduhul

şi frunzele zburdă,

gura de rai

 în  vâltori de potop,

trec păsări

 pe –un cer de leurdă

precum caii de vis

 pe-un câmp în galop.

 

retrage-te, poete,

pe-o gură de han

bea vin din podgoria

viselor noastre,

intră-n jocul de mim

al bătrânului Pann

ca Nichita în orele

 de deliruri albastre.

 

joi, 13 noiembrie 2014