Paştile Blajinilor – prag între Săptămâna Albă şi cea Neagră

[Convergențe - Lumina]

Paştile Blajinilor – prag între Săptămâna Albă şi cea Neagră

Autor: IULIA GORNEANU

http://www.jurnalul.ro/calendar/pastile-blajinilor-prag-intre-sapta...

În Calendarul Popular, săptămâna aceasta se numeşte Săptămâna Luminată sau Săptămâna Albă şi aduce timp înnoit, ceruri deschise, dar mai ales străvechi ceremonialuri funerare practicate încă în hotarul satelor noastre: "Lioara" în Bihor, "Masa Moşilor" în cimitirele din Maramureş, "slobozirea apelor pentru morţi" în Mehedinţi… Alte obiceiuri precum "plugarul", "tânjeaua", "udatul" ori "stropitul fetelor", care odinioară constituiau importante practici magice de protecţie, fertilizare şi purificare, au devenit astăzi doar simple pretexte de socializare, axate pe aspectul ludic al momentului. 

Ziua de marţi a deschis ciclul Marţilor Oprite, aducând stricte interdicţii de muncă dar şi mult aşteptatele frăţii de cruce, jurăminte juvenile făcute într-un cadru ritual solemn, care marchează despărţirea de copilărie şi trecerea într-o altă etapă a vieţii. "(…) Fraţii de cruce sunt gata să sară în foc şi în apă unul pentru altul. Deviza fârtaţilor este iubirea până la moarte. Nu se ceartă şi nu se trădează, fie chiar moarte de om; un frate de cruce valorează mai mult decât un frate bun, tainele lor nimănui nu şi le spun." (Em. Elefterescu, 1924). A urmat apoi, miercuri, "Sfânta Mercurie", zi luminată, favorabilă lucrului câmpului, în care tinerii au mers la pădure după flori şi beţe de alun. 

Astăzi ne aflăm sub semnul Joii Nemaipomenite sau Necurate din seria nefastă a Joilor de după Paşti. Acestea se mai numesc "Joi Domneşti", iar la sate se ţin ca să te ferească Dumnezeu de trăsnet, de grindină, de secetă şi de ploile cele rele. Este ziua în care se udă ritualic semănăturile, se ocoleşte hotarul satului formând un cerc magic, apotropaic, se îngroapă ouă roşii în pământ pentru rod şi belşug. Tot astăzi se dă de pomană şi se "slobozeşte" apa pentru morţi. Se crede că în noaptea asta, dacă eşti bolnav şi te culci în pădure, sub un frasin, îţi visezi leacul.  

Mâine este Vinerea Scumpă sau Fântânuţa, zi în care se prăznuieşte Izvorul Tămăduirii, iar apa este pusă sub semnul magicului, a puterii miraculoase de vindecare. Urmează Sâmbăta Tomii, prima din ciclul celor nouă sâmbete interzise, apoi Duminica Tomii, numită în Calendarul Popular "Paştile Mic" sau "Paştile Morţilor", adevărate zile-ecou ale marii sărbători în lumea de dincolo, în care se împart pomeni pentru morţii uitaţi. 

Ziua Rohmanilor
Paştile Blajinilor cade întotdeauna în ziua de luni din a doua săptămâna după Paşti. Această sărbătoare stranie, despre care circulă nenumărate poveşti, deschide Săptămâna Neagră, aflată sub semnul morţii, în care nu-i bine să faci pomeni că se înnegresc colacii, n-ai voie să lucrezi că ţi se face negru înaintea ochilor, nu trebuie să pui cloşti pentru că se înnegresc ouăle…  I se mai spune Paştile Rohmanilor sau Mătcălăul. Mătcălăul e patronul fetelor care, în această zi se prind "mătcuţe", adică surori de cruce. E închipuit ca frate mai mic al Paştilor, jumătate om şi jumătate înger, frumos şi nemuritor, pe care însă nu-l mai putem vedea din cauză că s-a spurcat lumea. Se crede că în această zi sufletele morţilor se întorc acasă pentru a se ospăta, iar dacă cineva uită să le împartă de pomană, vin noaptea să ceară de mâncare. E ziua Blajinilor şi trebuie respectată aşa cum se cuvine. Blajinii sunt entităţi mito-folclorice despre care se povesteşte că trăiesc pe Tărâmul Celălalt, în Ostroavele Albe ale Apei Sâmbetei, râu mitic aflat la hotarul dintre cele două lumi. Li se mai spune ragmani, rohmani sau rugmani şi se crede că s-au întrupat din sufletele curate ale copiilor morţi nebotezaţi sau că ar fi descendenţi ai oamenilor primordiali, prezenţi la facerea lumii. Singurul moment din an când oamenii pot comunica cu ei este cel pascal. Atunci, fetele "mari" şi femeile "iertate" aruncă coji de ouă vopsite pe în râuri pentru ca, o săptămână mai târziu, să primească şi ei vestea Învierii. În poveştile populare, Blajinii sunt blânzi, înţelepţi şi pururi fericiţi, nu cunosc războiul, răul, ura ori minciuna, iar dacă lipeşti urechea de pământ, îi poţi auzi cum se bucură de sărbătoare. Se spune că de Paştile lor se căsătoresc şi, pentru a-şi duce neamul, rămân împreună cu nevestele între 6 şi 30 de zile, trăind apoi numai în post şi rugăciune. Sărbătoarea Blajinilor a fost consemnată în aproape toate ţările din sud-estul Europei, unii etnologi derivând denumirea de "rohmani" din cea a "brahmanilor" indieni şi susţinând originea indo-europeană a acesteia.