Papa în Japonia. Mons. Kikuchi (Tokyo): "Fie ca să poată aduce un mesaj de iubire şi de speranţă"

[altmariustotal catolic]

De M. Chiara Biagioni

9.852. Atâţia sunt kilometri care despart Roma de Tokyo. Japonia, ţară îndepărtată, misterioasă, divizată între modernismul cel mai neînfrânat şi vechile rădăcini ai unei culturi sofisticate şi milenare. Vizita pe care papa o va face aici de la 23 la 26 noiembrie 2019 este într-adevăr "un vis care se adevereşte". Destăinuindu-se la doi jurnalişti argentinieni, Bergoglio încă arhiepiscop le revela "dorinţa de a merge misionar în Japonia unde iezuiţii realizează o operă foarte importantă din totdeauna". "A proteja fiecare viaţă", cu "t" în formă de cruce, este motoul ales pentru vizită. După Thailanda, papa va vizita Japonia timp de trei zile cu un program plin de întâlniri şi evenimente. De la întâlnirea (istorică) cu împăratul Naruhito la Palatul Imperial la "Mesajul despre armele nucleare" şi Întâlnirea pentru Pace la Memorialul Păcii din Hiroshima. I-am cerut arhiepiscopului de Tokyo, Mons. Tarciziu Isao Kikuchi, să ne însoţească etapă cu etapă în această călătorie.

Excelenţă, cum aşteaptă Japonia această vizită şi cine este papa Francisc pentru poporul japonez?

Au trecut 38 de ani de când papa Ioan Paul al II-lea a vizitat Japonia în 1981. Dat fiind că Biserica catolică este aici o minoritate mică, marele public nu ştie cine este papa. Deci misiunea noastră în acest moment este să pregătim această vizită explicând semnificaţia ei şi făcând cunoscut cine este papa şi ce a făcut în ultimii 6 ani. Însă capacitatea noastră de a face informaţii este limitată. Nu avem televiziuni sau radio catolice în Japonia. Internetul este unicul mod pentru a ajunge la persoane.

Care este semnificaţia pe care o are vizita privată la împăratul Naruhito la Palatul Imperial?

Vizita la împărat este importantă pentru că arată oamenilor că Vaticanul are raporturi bune cu societatea japoneză, nu numai cu guvernul. Persoanele îl consideră pe împărat ca simbol al naţiunii, deci este important a menţine un raport bun cu el.

De ce s-a ales ca temă pentru vizită, "A proteja fiecare viaţă"?

De mult timp viaţa umană a fost pusă la încercare, şi în această ţară. De mai multe ori, de la începutul său până la sfârşitul său. Evanghelia vieţii este mereu necesară. Nu putem uita că prima vizită pastorală în afara Romei făcută de papa Francisc imediat după alegerea sa, a fost insula Lampedusa. Această insulă italiană care se găseşte în Mediterana este vestită datorită apropierii de continentul african, deci pentru că este un centru de primire pentru refugiaţi. În timpul omiliei, papa a subliniat că trăim în globalizarea indiferenţei. Indiferenţa duce la protejarea interesului nostru făcându-ne surzi la exigenţele persoanele nevoiaşe. Acela a fost începutul mesajului său ca papă. Respectul faţă de viaţa umană va fi baza cuvintelor şi acţiunilor Sfântului Părinte.

Şi pentru Japonia?

Astăzi, "Evanghelia vieţii" (termen al papei Ioan Paul al II-lea) este urgentă în societatea japoneză, unde viaţa umană nu este respectată, unde fiinţele umane sunt evaluate numai după cât pot contribui la societate, unde persoanele invalide sunt marginalizate. Uneori le este negat chiar şi dreptul de a trăi. În iulie 2016, un tânăr a ucis 19 persoane invalide în Tsukui Yamayurien şi pentru a explica acţiunea sa a afirmat că persoanele cu dizabilităţi nu au nimic de dat societăţii, deci trebuie să fie "terminate". Dincolo de atrocitatea acestui act şi a motivaţiilor sale, am descoperit că multe persoane aprobau acţiunea sa şi au exprimat aprecierea lor faţă de crime pe Internet. A fost şocant. Sper ca vizita papei să aducă un mesaj de respect faţă de viaţa umană pentru ca toate vieţile să primească respectul cuvenit şi îngrijirea cuvenită.

Japonia este o ţară modernă. Dar este şi o ţară în care sunt în fiecare an 30.000 de sinucideri. Cum se explică acest fenomen şi ce poate spune tinerilor papa Francisc?

Acest fenomen demonstrează în manieră tragică faptul că persoanele nu mai găsesc motive de speranţă în viaţa lor. Condiţiile de muncă nu sunt favorabile şi multe sunt asumate numai pentru munci temporare. Sprijinul comunităţii tradiţionale a dispărut de mult timp şi legătura care exista în comunitatea locală nu mai există. Persoanele îmbătrânesc şi nu au pe nimeni care să le ajute. A nu mai găsi pe nimeni care să-ţi întindă o mână face dificil pentru persoane să poată spera pentru viitor. Izolarea şi singurătatea ucid persoanele în Japonia. Sper ca Sfântul Părinte să-i poată încuraja pe tineri să se înţeleagă şi să se susţină reciproc, să respecte viaţa, să ştie că nu sunt singuri. Fie ca Sfântul Părinte să poată aduce un mesaj de iubire şi de speranţă şi să ne facă să înţelegem că toţi suntem iubiţi de Creatorul nostru. În această iubire mai mare putem regăsi speranţa pentru viitor.

Papa va vizita oraşele Nagasaki şi Hiroshima şi va lansa un "Mesaj despre armele nucleare". Ce lecţie a lăsat această tragedie groaznică omenirii de astăzi?

Toţi japonezii ştiu că folosirea de arme nucleare este cauză de devastări şi este împotriva omenirii. Totuşi, relaţiile internaţionale nu ne permit să ducem acest mesaj. Avem nevoie ca Sfântul Părinte să facă o declaraţie puternică împotriva armelor nucleare din oraşele care astăzi sunt martore ale acestor atrocităţi în aşa fel încât noi japonezii să recâştigăm curajul de a spune "NU" armelor nucleare comunităţii internaţionale. Acţiunea pentru pace şi luarea de poziţie împotriva armelor nucleare este şi parte a temei protejării vieţii umane.

Papa va întâlni victimele "triplei" tragedii (cutremur, tsunami şi incidentul nuclear) care a devastat teritoriul din Fukushima în 2011. Care este situaţia astăzi?

Prefecturile Iwate şi Miyagi se recuperează, dar s-ar putea să fie nevoie de mulţi ani. Guvernul a lucrat foarte dur pentru a reconstrui infrastructurile, dar este mult mai dificil a recompune comunităţile locale. Fukushima este o istorie complet diferită. Incidentul de la centrala nucleară din Fukushima a constrâns persoanele să stea departe. TPCO (Tokyo Electric Power, gestionar, n.r.) şi guvernul încearcă să demonteze structurile, dar nimeni nu ştie cum şi cât timp ar putea să ceară această lucrare. Mulţi încă trăiesc în alte oraşe, însă sprijinul guvernamental dat evacuaţilor se termină şi mulţi dintre ei se îndatorează pentru a menţine casele la Fukushima şi în altă parte. Biserica catolică împreună cu Caritas japoneză menţine câteva din bazele sale de voluntariat în aşa fel încât putem arăta populaţiei locale că nu o uităm.

Japonia, popor antic înrădăcinat într-o cultură profundă şi iubită. Ce are de spus Japonia astăzi lumii?

A lucra pentru a fi o ţară bogată şi modernă este important pentru dezvoltarea umană. Însă dacă persoanele pierd spiritualitatea tradiţională, respectul faţă de natură, iubirea faţă de creator, atunci speranţa nu poate să fie găsită.

(După agenţia SIR, 11 noiembrie 2019)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu