Papa Francisc: Regina Coeli (13 aprilie 2015)

[altmariustotal catolic]

Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!

Astăzi este a opta zi după Paşti şi Evanghelia lui Ioan ne documentează cele două apariţii ale lui Isus Înviat apostolilor adunaţi în cenacol: aceea din seara de Paşti, fiind absent Toma, şi aceea după opt zile, fiind prezent şi Toma. Prima dată, Domnul a arătat discipolilor rănile trupului său, a făcut semnul de a sufla asupra lor şi a spus: "Aşa cum m-a trimis Tatăl, aşa vă trimit şi eu pe voi" (In 20,21). Le transmite însăşi misiunea sa, cu puterea Duhului Sfânt.

Însă în seara aceea lipsea Toma, care n-a voit să creadă în mărturia celorlalţi. "Dacă nu văd şi nu ating rănile sale - a spus el - eu nu cred" (cf. In 20,25). După opt zile - adică exact ca astăzi - Isus se prezintă din nou în mijlocul discipolilor şi se adresează imediat lui Toma, invitându-l să atingă rănile de la mâinile sale şi din coasta sa. Vine în întâmpinarea necredinţei sale, pentru ca, prin semnele pătimirii, să poată ajunge la plinătatea credinţei pascale, adică la credinţa în învierea lui Isus.

Toma este unul care nu se mulţumeşte şi caută, vrea să verifice personal, să facă o proprie experienţă personală. După rezistenţele şi neliniştile iniţiale, la sfârşit ajunge şi el să creadă, deşi a înaintat cu trudă, dar ajunge la credinţă. Isus îl aşteaptă cu răbdare şi se oferă dificultăţilor şi nesiguranţelor ultimului sosit. Domnul proclamă "fericiţi" pe cei care cred fără să vadă (cf. v. 29) - şi prima dintre aceştia este Maria Mama sa -, însă vine şi în întâmpinarea exigenţei discipolului necredincios: "Adu-ţi degetul tău aici: iată mâinile mele..." (v. 27). La contactul mântuitor cu rănile Celui Înviat, Toma manifestă propriile răni, propriile plăgi, propriile sfâşieri, propria umilire; în semnul cuielor găseşte dovada decisivă că era iubit, că era aşteptat, că era înţeles. Era ceea ce Domnul căuta, pe el, în profunzimile secrete ale fiinţei sale, pentru că a ştiut mereu că era aşa. Şi câţi dintre noi căutăm în adâncul inimii să-l întâlnim pe Isus, aşa cum este: dulce, milostiv, tandru! Pentru că noi ştim, în adâncul inimii, că El este aşa. După ce a regăsit contactul personal cu amabilitatea şi răbdarea milostivă a lui Cristos, Toma înţelege semnificaţia profundă a Învierii sale şi, transformat intim, declară credinţa sa deplină şi totală în El exclamând: "Domnul meu şi Dumnezeul meu!" (v. 28). Frumoasă, frumoasă expresie, aceasta a lui Toma!

El a putut să "atingă" Misterul pascal care manifestă pe deplin iubirea mântuitoare a lui Dumnezeu, bogat în milostivire (cf. Ef 2,4). Şi asemenea lui Toma şi noi toţi: în această a doua duminică din Timpul Pascal suntem invitaţi să contemplăm în rănile Celui Înviat Îndurarea Divină, care depăşeşte orice limită umană şi străluceşte în întunericul răului şi păcatului. Un timp intens şi prelungit pentru a primi bogăţiile imense ale iubirii milostive a lui Dumnezeu va fi apropiatul Jubileu Extraordinar al Milostivirii, a cărui Bulă de convocare am promulgat-o ieri seara aici, în bazilica "Sfântul Petru". Acea Bulă începe cu cuvintele "Misericordiae Vultus": Faţa Milostivirii este Isus Cristos. Să ţinem privirea îndreptată spre El, care mereu ne caută, ne aşteaptă, ne iartă; atât de milostiv, nu se înspăimântă de mizeriile noastre. În rănile sale ne vindecă şi iartă toate păcatele noastre. Şi Fecioara Maria să ne ajute să fim milostivi cu alţii aşa cum este Isus cu noi.

* * *

După Regina coeli

Iubiţi fraţi şi surori,

Adresez un salut cordial vouă credincioşilor din Roma şi vouă celor veniţi din atâtea părţi ale lumii. Salut pelerinii din dieceza de Metuchen (Statele Unite ale Americii), Slujitoarele Pruncului Isus care provin din Croaţia, Fiicele Carităţii Divine, grupurile parohiale din Forlě şi Gravina din Puglia şi pe toţi copiii şi tinerii prezenţi, îndeosebi elevii de la şcoala "Fiicele lui Isus" din Modena, pe cei de la "Liceul Verga" din Adriano şi pe candidaţii la Mir din Palestrina. Salut pelerinii care au participat la Sfânta Liturghie prezidată de cardinalul vicar de Roma în biserica "Santo Spirito in Sassia", centru de devoţiune către Îndurarea Divină.

Salut comunităţile neocatecumenale din Roma, care încep astăzi o misiune specială în pieţele din oraş pentru a se ruga şi a da mărturia credinţei.

Adresez o urare cordială credincioşilor din Bisericile din Orient care, conform calendarului lor, celebrează astăzi Sfintele Paşti. Mă unesc cu bucuria vestirii lor a lui Cristos înviat: Christós anésti! Îi salutăm pe fraţii noştri din Orient în această zi a lor de Paşti cu aplauze, toţi!

Adresez un salut sincer şi credincioşilor armeni, care au venit la Roma şi au participat la Sfânta Liturghie cu prezenţa fraţilor mei, cei trei patriarhi, şi numeroşi episcopi.

În săptămânile trecute mi-au venit din toate părţile lumii atâtea mesaje de urări pascale. Cu recunoştinţă răspund la toate. Doresc să mulţumesc din inimă copiilor, bătrânilor, familiilor, diecezelor, comunităţilor parohiale şi călugăreşti, entităţilor şi diferitelor asociaţii, care au voit să-mi manifeste afect şi apropiere. Şi vă rog, continuaţi să vă rugaţi pentru mine!

Vouă tuturor vă urez o duminică frumoasă. Poftă bună şi la revedere!

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu