“Pacem in Terris”, o scrisoare deschisă adresată lumii

[altmariustotal catolic]

“Pacem in Terris”, o scrisoare deschisă adresată lumii

http://www.catholica.ro/2013/04/11/pacem-in-terris-o-scrisoare-desc...

11.04.2013, Vatican (Catholica) - “Pacem in Terris”, ultima enciclică scrisă de Angelo Roncalli înainte să piardă bătălia cu cancerul de stomac, a fost un strigăt din inimă al “Bunului Papă”. Acum un an, Papa Benedict al XVI-lea spunea despre semnificaţia acestui document: “La apogeul războiului rece, când lumea încerca încă să se obişnuiască cumva cu ameninţarea existenţei şi proliferării armelor de distrugere în masă, Papa Ioan al XXIII-lea scria ceea ce avea să fie ultima sa scrisoare deschisă către lume. Scrisoarea a fost apelul din inimă al unui mare Păstor, aflat aproape de sfârşitul vieţii sale, cerând ca pacea şi dreptatea să fie promovate cu vigoare în toate straturile societăţii, la nivel naţional şi internaţional.”

“Pacem in Terris” a fost publicat la 11 aprilie 1963. Cu câteva luni înainte de aceasta, lumea îşi ţinuse respiraţia cu emoţie în timp ce SUA şi URSS erau într-un moment foarte tensionat, ajungându-se ca sovieticii să trimită nave înarmate în Cuba. Kennedy nu accepta ca asupra coastelor Americii să planeze pericolul, aşa că a ameninţat cu interceptarea convoaielor maritime. Un război atomic părea iminent, iar Papa Ioan al XXIII-lea a ajutat la dezactivarea oribilului mecanism de criză. Fără această premisă este dificil de înţeles importanţa repercusiunilor şi efectul psihologic pe care “Pacem in Terris” l-a avut asupra lumii. Mesajul Papei a fost adresat “tuturor oamenilor de bunăvoire”, credincioşi şi necredincioşi, deoarece lumea la care priveşte Biserica nu are graniţe şi nici “blocuri”. Nu aparţine Occidentului sau Orientului. “Orice dispute care pot să apară între naţiuni trebuie rezolvate prin negociere şi înţelegere, nu prin recurgerea la arme”, scria Roncalli. Sublinia atunci nevoia de a se ţine cont de ceea ce uneşte oamenii, lăsând la o parte ceea ce divizează.

Enciclicele sunt un gen literar destinat în general uitării. În parte pentru că sunt scrise în răspuns la nişte nevoi sau situaţii temporare. “Pacem in Terris” însă nu pare a fi avut această soartă, fiind la fel de pertinent şi astăzi, cum a fost acum jumătate de secol. Documentul fixează patru linii directoare de urmat pe calea spre pace: importanţa inviolabilităţii drepturilor persoanei; natura universală a binelui comun; temeliile morale ale politicii; forţa raţiunii şi farul credinţei. În timp ce documentul nu se adresează doar catolicilor sau doar creştinilor, Papa Ioan al XXIII-lea nu se fereşte să spună clar că “pacea pe pământ – după care omul a tânjit şi a căutat-o de-a lungul secolelor – nu poate să existe sau să fie garantată fără observarea atentă a ordinii stabilite în mod divin”.

Reacţiile la enciclică au fost extraordinar de bune. Secretarul ONU de atunci, Maha Thray Sithu U Thant, spunea: “Am simţit un sentiment profund de satisfacţie citind-o. [...] Fără îndoială nu se adresează doar membrilor Bisericii Catolice, ci tuturor oamenilor. [...] Enciclica este evident în linie cu ideile şi obiectivele fixate de Naţiunile Unite.” Secretarul ONU a promovat o perioadă de studiere a documentului. Agenţia sovietică Tass a distribuit pe scară largă documentul, subliniind mai ales partea despre dezarmare. Departamentul de stat al SUA (Kennedy, care conducea atunci ţara, a fost primul preşedinte catolic) îşi declara călduroasa primire a impresionantului mesaj al Papei Ioan al XXIII-lea şi susţinea că “Pacem in Terris” este o enciclică istorică de importanţă globală. Nici o altă ţară nu putea fi mai receptivă la mesajul profund al Papei decât SUA, se spunea în declaraţia de atunci.

Publicaţia Washington Post explica fpatul că Papa Ioan al XXIII-lea are sprijinul oamenilor, astfel că documentul papal “nu este doar vocea a unui preot bătrân, nici doar a unei Biserici străvechi; este vocea conştiinţei lumii”. Chiar şi în Marea Britanie anti-papală, mai mulţi reprezentanţi anglicani au lăudat scrisoarea Papei Ioan. (după materialul publicat ieri de VaticanInsider)