Originea posibilă a unor cartiere bucureștene ( dacă nu-i adevărat, cel puțin se potrivește ...)

[Angela Rahovan]

     Balta Albă - aici se afla o gropă de var unde, în vremea lui Caragea, se topeau cadavrele ciumaților. Când ploua locul devenea o baltă - albă.

     Băneasa - nevasta Banului ; în cazul acesta ea era nevasta Banului Dimitrie Ghica.

     Berceni - Francisc Rakoczi al II-lea s-a refugiat la turci împreună cu o parte din apropiații săi, husari conduși groful Miloș Bercsenyi. În drum, undeva la sud de București, husarii ”berceni” au făcut popas.

     Colentina - probabil doar o legendă, dar se spune că denumirea provine de la ”colea-n tină” , locul băltit unde Matei Basarab i-ar fi atras pe turci într-o bătălie.

     Cotroceni - numele ăi vine de la verbul ”a cotroci”, regionalism care înseamnă a cotrobăi, a scormoni.

     Crângași - căndva aici era o prelungire din codrul Vlăsiei - un crâng unde trăiau ”crângașii”.

     Dămăroaia - parte a moșiei boieroaicei  Maria Damaris.

     Dealul Spirii - după numele doctorului Spiridon Kristofi - Spirea care a ridicat în 1765 pe Dealul Lupeștilor o biserică - Spirea Veche.

     Dristor - vine de le breasla piuarilor care și-au avut satul în acea parte a Bucureștilor. Meșterii piuari se mai numeau ”dârstari”, dârsta fiind piua din piatră folosită la fabricarea postavului și a dimiei. Piuarii fabricau ”dârste” și pentru morile de pe cursul Dâmboviței, care au avut rol important în economia târgului Bucureștilor.

     Drumul Taberei - Tudor Vladimirescu, intrând în București, în 1821, și-a așezat aici tabăra de panduri.

     Ferentari - are cea mai rafinată origine a numelui care vine din latină - ferentarius - soldat din infanteria ușoară a legiunilor romane. După unele opinii aici s-ar fi aflat câmpul de exerciții al ”ferentarilor” din oastea lui Mihai Viteazul.

     Floreasca - după numele boierilor care au stăpânit locurile respective - Floreștii.

     Ghencea - vine din limba turcă; pe vremea fanarioților , Ghenci-aga era șeful arnăuților din garda domnească.

     Giulești - proprietatea boierească a Giuleștilor.

     Lipscani - Lipsk, Lipsko - locul cu tei, care era Leipzig, Lipsca. negustorii veniți în București cu marfă de la târgul din Leipzig se numeau ”lipscani”.

     Militari - În secolul XIX aici era zonă de instrucție militară. O vreme a funcționat aici ”Pirotehnia Armatei”.

     Pantelimon - își ia numele după mânăstirea Sf. Pantelimon ( în greacă ”pan” înseamnă ”tot” și ”eleimon” înseamnă cel pe de-a-ntregul milostiv - tot milostiv).

    Rahova - Numele e relativ nou și vine de le Calea Rahovei una din cele cinci artere denimite în secolul XIX spre aducere aminte a Războiului de independență - Calea Griviței, Calea Plevnei, Calea Victoriei, Calea Dorobanților.

     Sălăjan - denumire recentă după Leontin Sălăjan (Leon Szilaghi) .

     Titan - își ia numele de la fabrica ”Titan ” construită la începutul secolului XX.

     Vitan - De la Dimitrie Papazoglu aflăm ce-i acela un ”vitan” : ”în ocolul orașului, spre nord, este câmpia Vitanului unde vitele orășenilor își aveau păsciunea”.