cultură şi spiritualitate
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/sacru-si-profan-or...
Autor Cosmin Ungureanu
O tânără femeie surprinsă în actul alăptării. Ochiul indiscret – al artistului, al spectatorului – o așază în poză, îi construiește maternitatea. Chipul ei senin, de matroană antică, absorbit și inaccesibil, se răsfrânge în ochii pruncului. În această conexiune scopică rezidă, în fapt, forța vizuală a imaginii iar întreaga recuzită pare organizată în jurul celor două portrete proiectate pe fundalul orb, întunecat.
De o simplitate atent regizată, imaginea contrapune structurii piramidale a grupului – cu planuri mari și volumetrie puternic articulată – o veritabilă sarabandă a pliurilor și cutelor, ce unifică mâneca mamei și așternutul pruncului. Corporalitatea celor două personaje, și îndeosebi a mamei, este extrem de prezentă, invadatoare, debordând limitele imaginii. Locul care o conține este sublimat într-un fundal neutru, din întunericul căruia se desprinde doar conturul unui spătar. Teatrală, intensă, lumina este proiectată din dreapta, în răspăr cu o veche convenție de atelier. Sursa ei este nevăzută și în același timp suprafirească, de vreme ce luminozitatea este prea intensă pentru a iradia într-un interior, bunăoară din flacăra unei lumânări sau a unei torțe. Ceea ce frapează cu precădere este însă veracitatea frustă a reprezentării:copilul este atât de „natural” încât vârsta îi poate fi intuită, iar în fața noastră se află o autenticăsignoraromană de la începutul anilor 1600, îmbrăcată și cu părul împletit după moda veacului.
Horatius Gentilescus faciebat 1609
Și totuși, un detaliu aproape nevăzut deturnează sensul imaginii:urma unui nimb în dreptul capului mamei, odinioară mult mai vizibil, face ca această ipostază modestă a maternității să fie, în fapt, o întruchipare a Fecioarei Maria. De bună seamă, îngăduindu-și o asemenea licență, autorul tabloului[1], pictorul toscan Orazio Gentileschi (1563-1639), își asumă nu atât contrarierea unei milenare tradiții a imaginii sacre[2], cât mai ales o inovație profundă în chiar regimul vizualității.
Inscripția de pe spatele pânzei, descoperită în decursul restaurării din 1990, certifică și circumstanțiază realizarea tabloului:„Horatius Gentilescus faciebat 1609”.Laolaltă cu cei patru copii și cu sora văduvă, el însuși marcat de moartea soției, pictorul locuia pe atunci la Roma, pe Via del Babuino, lângă biserica San Atanasio. Din această epocă datează, de altfel, două prețioase mențiuni documentare. Cea dintâi este confesiunea unui anume Bartolomeo Pellini, făcută la 24 octombrie 1609 lui Giovanni Magno, secretarul ducelui Vincezo Gonzaga, de a fi fost invitat în atelierul artistului pentru a vedea, în lucru, „o Madonna așezată, cu Pruncul în brațe, nud cu excepția unei fâșii de pânză care-l acoperă puțin. Și care se privesc cu mare afecțiune, între care se vede că Pruncul nu are mai mult de o lună și este bine pictat și natural”[3]. Nu avem certitudinea că este vorba întocmai de tabloul de la București, cu atât mai mult cu cât Giovanni Magno spune mai departe că Madonna este îmbrăcată în galben, cu o mantie albastră. Cel mai probabil, este vorba de o versiune a acestuia, posibil cu un surplus ornamental, realizată după același carton pregătitor. Cea de a doua mărturie, din 21 octombrie 1612, consemnată de data aceasta în analele unui proces faimos în epocă – între Orazio și pictorul Agostino Tassi, acuzat de violarea Artemisiei, fiica celui dintâi – poate releva chiar identitatea modelului din tablou:Costanza Ceulli, soția croitorului lui Orazio, care afirmă că l-a cunoscut pe pictor în vreme ce-i picta copiii[4].
Iisus, reprezentat în chip frapant ca prunc
La 1609, cu reputația consolidată în rândul comanditarilor cu dare de mână, Gentileschi asimilase pe deplin controversata metodă picturală a lui Caravaggio (1573-1610), în vogă la începutul secolului al XVII-lea. Fără a fi reductibilă la naturalismul aproape sordid și la fantezia de a așeza personajele într-o lumină teatrală, decupată parcimonios de fundalul negru omniprezent, veritabila „revoluție” caravaggistă din primul deceniu al secolului al XVII-lea a reconsiderat în mod dramatic, între altele, însăși raportarea artistului – și implicit a publicului – la arta religioasă.
Mai vârstnic decât Caravaggio și oricare dintre discipolii săi, Orazio Gentileschi pare să-i fi asimilat metoda cu o deplină maturitate. Tabloul de la București expune una dintre mizele esențiale ale caravaggismului:refuzul modelului profesionist, deprins cu poze artificiale, în favoarea efigiilor întâmplătoare, adeseori selectate între oamenii de rând. În verosimilitatea ei neliniștitoare, această imagine sacră anulează orice dimensiune intercesoare, orice aură de mister divin;despovărat de condiția sacrificial-salutară, inerentă oricărei imagini a „Fecioarei cu Pruncul”, Iisus este reprezentat în chip frapant ca prunc.
O atare simplitate frustă poate fi mai adecvat înțeleasă în contextul epocii, anume în relație cu ambianța religioasă din jurul anului 1600. Stârnit de apropierea jubileului și întreținut mai ales prin predicile lui Filippo Neri, fondatorul Congregației Oratoriului[5], interesul pentru începuturile creștinismului, și implicit pentru simplitatea originară a iconografiei creștine și a spațiului liturgic (bazilical), poate explica, în parte, instilarea pauperității aproape umile în regimul imaginii sacre. Întâmplător sau nu, în tabloul de la București, Fecioara Maria / Costanza Ceulli (?) este reprezentată în cea mai veche ipostază iconografică (Madonna del latte / Madonna dell’ umillità), datând realmente din primele veacuri creștine[6].
[1]Intrat în 1948 în patrimoniul Muzeului Național de Artă al R.P.R., acest tablou (ulei pe pânză, 98, 5 x 75 cm) provine din Colecția Regelui Carol I.
[2]A se vedea Hans Belting, Likeness and Presence. A History of the Image before the Era of Art, Chicago, 1994.
[3]R. Ward Bissell, Orazio Gentileschi and the Poetic Tradition in Caravaggesque Painting, London, 1981, p. 147.
[4]Keith Christiansen, „The Art of Orazio Gentileschi”, in Orazio and Artemisia Gentileschi, New York, 2001, p. 10.
Numar de steaguri: 273
Record vizitatori: 8,782 (3.04.2011)
16,676 (3.04.2011)
Steaguri lipsa: 33
1 stat are peste 700,000 clickuri (Romania)
1 stat are peste 100.000 clickuri (USA)
1 stat are peste 50,000 clickuri (Moldova)
2 state au peste 20,000 clickuri (Italia, Germania)
4 state are peste 10.000 clickuri (Franta, Ungaria, Spania,, Marea Britanie,)
6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Canada, )
10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia, Australia, Irlanda, Israel, Grecia, Elvetia , Brazilia, Suedia, Austria)
50 state au peste 100 clickuri
20 state au un click
1.EDITURA HOFFMAN
https://www.editurahoffman.ro/
2. EDITURA ISTROS
https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/
3.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI
https://www.editura.uaic.ro/produse/editura/ultimele-aparitii/1
4.ANTICARIAT UNU
https://www.anticariat-unu.ro/wishlist
5. PRINTRE CARTI
6. ANTICARIAT ALBERT
7. ANTICARIAT ODIN
8. TARGUL CARTII
9. ANTICARIAT PLUS
10. LIBRĂRIILE:NET
https://www.librariileonline.ro/carti/literatura--i1678?filtru=2-452
https://www.librarie.net/cautare-rezultate.php?&page=2&t=opere+fundamentale&sort=top
14. ANTICARIAT NOU
https://anticariatnou.wordpress.com/
15.OKAZII
https://www.okazii.ro/cart?step=0&tr_buyerid=6092150
16. ANTIKVARIUM.RO
17.ANTIKVARIUS.RO
18. ANTICARIAT URSU
https://anticariat-ursu.ro/index.php?route=common/home
19.EDITURA TEORA - UNIVERSITAS
20. EDITURA SPANDUGINO
21. FILATELIE
22 MAX
http://romanianstampnews.blogspot.com
23.LIBREX
https://www.librex.ro/search/editura+polirom/?q=editura+polirom
24. LIBMAG
https://www.libmag.ro/carti-la-preturi-sub-10-lei/filtre/edituri/polirom/
https://www.libris.ro/account/myWishlist
http://magiamuntelui.blogspot.com
27. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/
28.RADIO ARHIVE
https://www.facebook.com/RadioArhive/
29.IDEEA EUROPEANĂ
https://www.ideeaeuropeana.ro/colectie/opere-fundamentale/
30. SA NU UITAM
31. CERTITUDINEA
32. F.N.S.A
https://www.fnsa.ro/products/4546-dimitrie_cantemir_despre_numele_moldaviei.html
Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ
1. Radu Sorescu - Petre Tutea. Viata si opera
2. Zaharia Stancu - Jocul cu moartea
3. Mihail Sebastian - Orasul cu salcimi
4. Ioan Slavici - Inchisorile mele
5. Gib Mihaescu - Donna Alba
6. Liviu Rebreanu - Ion
7. Cella Serghi - Pinza de paianjen
8. Zaharia Stancu - Descult
9. Henriette Yvonne Stahl - Intre zi si noapte
10.Mihail Sebastian - De doua mii de ani
11. George Calinescu Cartea nuntii
12. Cella Serghi Pe firul de paianjen…
Creat de altmariusclassic Dec 23, 2020 at 11:45am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Ian 24, 2021.
© 2024 Created by altmarius. Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius