Orașe din Egiptul Antic: Gurob

[altmariusistoric2]

Autor

Mihai Dragnea

• http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/ora-e-egiptul-a...

Orașul Gurob poartă numele de Medinet Ghurab in limba arabă, care s-ar traduce prin “Orașul Corbului”. Acest nume este folosit de către egiptologi pentru a descrie un sit arheologic aflat la marginea deșertului de lângă Lahun. Separarea așezărilor rurale de cele urbane a fost o caracteristică de bază în istoria veche a Egiptului.

Orașul a cunoscut o perioadă de degradare accentuată în ultimele sute de ani. La Gurob au fost descoperite mai multe cimitire ce îngrădesc orașul, în special în partea de nord și sud. La Gurob, un anume Loat a descoperit o serie de morminte de cultură Naqada, care au fost datate în perioada 3500-3000 î.e.n. Tot pe raza sitului, arheologul Paul Brunton și Engelbach au inițiat mai multe săpături, urmând a descoperi morminte din Perioada Dinastică Timpurie a Egiptului. De asemenea, s-au descoperit și câteva morminte din Regatul Vechi (2686-2181 î.e. n) și prima Perioadă Intermediară (2181-2025 î.e.n.). Se pare că toate aceste morminte că aparțin unor fermieri săraci. În sprijinul acestei afirmații avem lipsa obiectelor de artă din inventarul mormintelor, ceea ce evidențiază statutul social al defuncților. Nu se știe dacă aceste morminte aparțin unui singur sat sau dacă aici erau îngropați defuncții din satele apropiate.

Din perioada Regatului Mijlociu (2025-1700 î.e.n.) și din a doua Perioadă Intermediară (1700-1550 î.e.n.) s-au descoperit câteva morminte. De la începutul Regatului Nou (aprox. 1500 î.e.n.) numărul mormintelor începe să crească. Se pare că cimitirul acestei perioade aparține unei așezări mai mare decât cele anterioare. Arealul urban principal se întinde pe o suprafață de 5.5 hectare, măsurând 238 m în lățime și 233 m în adâncime.

În dinastia a VIII-a a Noului Regat, probabil sub regele Thutmose al III-lea, a fost construit un palat ce a jucat un rol important în timpul lui Amenhotep al III-lea. Acest lucru îl putem constata datorită descoperirii unui cap de lemn aparținând reginei Tiy, soția lui Amenhotep al III-lea. De asemenea, s-au mai descoperit și niște obiecte personale ce ar fi putut aparține reginei.

Palatul și întregul oraș au căpătat o importanță regală după perioada Amarna. Părerile despre palat sunt împărțite. Arheologul Flinders Petrie credea că aceste clădiri din centrul orașului sunt temple, în vreme ce Borchardt era de părere că ele reprezintă un palat. O soție străină a lui Ramses al II-lea (cunoscut ca Ramses cel Mare) este menționată în seria de papirusuri administrative, descoperite de Petrie pe raza sitului arheologic de la Gurob. În aceste papirusuri se mai face mențiune la regina Maathorneferura, fata unui dinast Hitit.

Se pare că orașul și palatul au fost abandonate în perioada Ramessidă. De asemenea, mai târziu, în timpul perioadei Ptolemaică, s-au descoperit o serie de morminte, având o cu totul altă semnificație religioasă, socială și administrativă. Cele mai vechi așezări proto-urbane de pe teritoriul Egiptului faraonic, au început să apară în Neolitic. Ca număr de locuitori, avem cifre de câteva mii. Memphis și Uruk aveau de pildă un număr de locuitori de ordinul zecilor de mii.

Orașe ca cel de la Gurob se găseau pe tot cuprinsul Egiptului și jucau un rol de marcă de apărare pe graniță. Este foarte important de observat faptul că orașele s-au dezvoltat în detrimentul terenurilor agricole, printr-o transformare socială evolutivă. Vechile comunități agricole primitive (neolitice) au favorizat evoluția administrativă a urbanizării așezărilor. De asemenea, se pot observa diferențe ale așezărilor din Egiptul de Sus si cel de Jos, cât și influențe culturale comune față de tot Nordul și Vestul Asiei.

Cu ocazia săpăturilor efectuate la Medinet-el Gurob de către o echipa a Universității din Liverpool, s-a putut cerceta peisajul mai bine, stabilindu-se influențele culturale exercitate în regiunile din împrejurimi. S-a descoperit o importantă cantitate de ceramică, constând într-un număr de 1320 de piese, majoritatea din Regatul Nou. Această cantitate de material, a fost în special colectată din depresiunile create de pompele ce aprovizionau câmpurile cu apă și de pe marginile canalelor. Toate materialele provin de la cimitirul situat în partea de est a sitului arheologic.

 

Bibliografie

1. Lucrări speciale:
   

• Uphill Eric P., Egyptian Towns and Cities, Shire Publication, 2001.

• Carr Edward H., What is History?, 1961, p.108.

1. Internet:

• (http://www.digitalegypt.ucl.ac.uk/) <accesat la data 18.10.2011>

• (http://egyptexplorationsociety.tumblr.com/post/35309104/survey-at-m...) <accesat la data 19.10.2011>