Opinia lui Johann Christian von Engel despre Mihai Viteazul (Buda, 1830)

[altmariusbook]

https://tiparituriromanesti.wordpress.com/2016/11/02/opinia-lui-joh...

„Bibliotecă romanească, sau Adunări de multe lucruri folositoare, întocmită în 12 părți, întâia oară tălmăcită de prea învățați bărbați, și tipărită pentru neamul romanesc prin Zaharie Carcalechi, izvoditoriul acestei biblioteci. Partea IV. Cu închipuirea prințipului Stefan celui Mare. La Buda. În Crăiasca Tipografiei a Universitatei Ungariei. 1830.

https://tiparituriromanesti.files.wordpress.com/2016/11/vestitele-fapte-si-perirea-lui-mihai-viteazul.jpg?w=1076&h=1416 1076w, https://tiparituriromanesti.files.wordpress.com/2016/11/vestitele-f... 114w, https://tiparituriromanesti.files.wordpress.com/2016/11/vestitele-f... 228w, https://tiparituriromanesti.files.wordpress.com/2016/11/vestitele-f... 768w, https://tiparituriromanesti.files.wordpress.com/2016/11/vestitele-f... 778w" sizes="(max-width: 538px) 100vw, 538px" />

Din articolul lui Damaschin Bojincă, Vestitele fapte și perirea lui Mihai Viteazul

Istoricul Hristian Enghel așa grăește despre Mihai în Istoria Țării Românești fața 268: Lăsând noi inscripțiile mormântului lui Mihai la o parte, mai bucuros vream să răsfirăm, și să preserăm flori, pre mormântul acestui Prințip Românesc, care interes istoricesc de lume minunat cuprinde în sine. Acesta mai cu putere au ajutat spre abaterea varvarilor de cătră celelalte părți creștinești ale Europei. De ar fi întimpinat acest bărbat mai faină creștere în tinerețele sale, și de nu s-ar fi născut în timpul așa feliu de stări înprejur grele și turburoase; de n-ar fi avut de lucru cu Basta, cu Batori, și cu Moghila, ar fi făcut minuni în lume, și s-ar fi asemănat cu Temistocles și cu Ioan Huniadi. Istoria lui cu mare plăcere am lucrat-o, pentru că aceasta m-au ușurat inima, cea scârbită despre alte istorii varvare și nenorocoase a Țării Românești, și a Moldaviei. El au fost român curat, și au dat adeverire cum că Pronia cerească arată în toate neamurile și linbele măestria și puterile sale. De ar fi ținut stăpânirea lui mai mult, s-ar fi făcut țările cele de pe marginea // Dunării minunate de toată lumea, și nenfrânte de putere omenească. Însă în a 43-lea an a vieții sale fu tirănește smult prin silitoare putere din cursul vieții; urmările începutelor lui fapte se înpedecară, și se stinseră în săcul cuprins a timpurilor. Țara Românească și Moldavia și acum se află în stare ticăloasă; ca mai nainte de acesta, însă datorința Istoriei fie de-a pururea a păstra aducerea aminte despre acest Bărbat, și a proroci lauda lui. Lucrul Istoriei fie de a ținea putința naintea ochilor, și de a deștepta adeveritoarea părere, cum că frumoasele acele țeri oarecând vor înflori, și se va mângăia omenirea cu dânsele.”

Sursa: Biblioteca Digitală Națională a României

Fragmentul original din lucrarea lui Johann Christian von Engel despre istoria Moldovei și a Țării Românești (1804)

Sursa: Johann Christian von Engel, Geschichte der Moldau und Walachey, Halle, 1804