Omul, creatura fragila

[Convergențe - Lumina]

Omul, o creatură fragilă, făcută din pământ şi destinată pământului

19.02.2010, Vatican (Catholica) -

Fiinţele umane sunt făpturi fragile destinate întoarcerii în pământ - dar iubite de Dumnezeu şi modelate de iubirea Sa, a afirmat Papa Benedict în reflecţia de miercuri, din Bazilica Santa Sabrina, unde a celebrat Liturghia din Miercurea Cenuşii, începutul Postului Mare. Asemenea celorlalţi participanţi, Sfântul Părinte a avut cenuşă pe cap, conform ritului latin din această zi. Cardinalul Jozef Tomko, de 85 de ani, prefect emerit al Congregaţiei pentru Evanghelizarea Popoarelor, a fost cel care a pus cenuşa pe Pontif, dat fiind că este Episcopul titular al acestei Bazilici. Sfântul Părinte a impus cenuşa altor Cardinali, printre care şi secretarului de stat, Cardinalul Tarcisio Bertone; vicarului Romei, Cardinalul Agostino Vallini; şi fostului vicar al Romei, Cardinalul Camillo Ruini.

Impunerea cenuşii, a spus Papa la predică, este în principal "un gest de umilinţă, care înseamnă: mă recunosc ceea ce sunt, o creatură fragilă, făcută din pământ şi destinată pământului, dar făcută şi după imaginea lui Dumnezeu şi destinată Lui. Praf, da, dar iubit, plăsmuit de iubirea lui, animat de suflul lui vital, capabil să recunoască glasul lui şi să-i răspundă; liber şi, pentru aceasta, capabil şi să nu asculte de El, cedând ispitei orgoliului şi autosuficienţei. Iată păcatul, boala mortală intrată foarte repede ca să polueze pământul binecuvântat care este fiinţa umană. " Pontiful a descris itinerarul Postului Mare ca "punând la baza lui atotputernicia de iubire a lui Dumnezeu, domnia lui absolută asupra oricărei creaturi, care se traduce în indulgenţă infinită, animată de voinţa constantă şi universală de viaţă".

"A-l urma pe Isus în deşertul paresimal este condiţie necesară pentru a participa la Paştele Său, la `exodul` Său. Adam a fost alungat din Paradisul pământesc, simbol al comuniunii cu Dumnezeu; acum, pentru a ne întoarce la această comuniune, deci la viaţa adevărată, viaţa veşnică, trebuie străbătut deşertul, încercarea credinţei. Nu singuri, ci cu Isus! El - ca întotdeauna - ne-a precedat şi deja a învins în lupta împotriva spiritului răului. Iată sensul Postului Mare, timp liturgic care în fiecare an ne invită să reînnoim alegerea de a-l urma pe Cristos pe calea umilinţei pentru a participa la victoria lui asupra păcatului şi asupra morţii."

Pontiful şi-a încheiat predica spunând: "Iubiţi fraţi şi surori, Postul Mare lărgeşte orizontul nostru, ne orientează spre viaţa veşnică. Pe acest pământ suntem în pelerinaj, `nu avem aici o cetate stătătoare, ci o căutăm pe aceea care trebuie să vină` spune Scrisoarea către Evrei (13,14). Postul Mare ne face să înţelegem relativitatea bunurilor de pe acest pământ şi astfel ne face capabili la renunţările necesare, liberi pentru a face binele. Să deschidem pământul la lumina cerului, la prezenţa lui Dumnezeu în mijlocul nostru. Amin." Înainte de celebrarea din Bazilica Santa Sabrina, Papa Benedict a prezidat tradiţionala procesiune penitenţială de la biserica Sf. Anselm.