Omar Haiām (Khayyam)

[altmariusliterar]

Omar Haiām

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

 

Statuia lui Omar Haiām din Iran.

Omar Haiām (Ghiās od-Dīn Abul-Fatah Omār ibn Ibrāhīm Haiām Nișābūrī) (n. 18 mai 1048 la Nișapur, Persia - d. 4 decembrie 1131) a fost un poet, matematician, filosof și astronom persan.

 Viața

S-a născut într-o familie de fabricanți de corturi. Și-a petrecut copilăria în orașul Balhi (în nordul Afghanistanului de azi), unde a studiat îndrumat de învățații Șeic Mohamed Mansuri și apoi Imam Mowaffaq de Nișapur.

A avut o viață extrem de agitată, dacă ținem cont că a trăit în perioada formării Imperiului Selgiucizilor. Situația învățaților era foarte fragilă, fiind dependenți financiar de conducători sau de vreun mecena local. Însuși Haiām a scris mai târziu că a fost în perioada tinereții „martor al nimicirii învățaților, din care nu a mai rămas decât o mînă de oameni, chinuită și puțin numeroasă. Asprimea soartei din aceste vremuri i-a împiedicat să se dedice perfecționării și adâncirii științei lor”.

A peregrinat prin diverse locuri: Samarkand, Ispahan, Merv.

 Matematician

În lucrarea Discuții asupra unor probleme de algebră (1070) se ocupă de rezolvarea ecuațiilor cubice, fiind primul matematician care studiază acest subiect. Ajunge chiar la rezultate remarcabile, bazându-se pe metoda intersecției secțiunilor conice cu cercul. Haiām își pune problema rezolvării ecuației de gradul III în mod asemănător celei de gradul II (deci prin radicali),dar nu reușește acest lucru. Totuși, el nu disperă și afirmă chiar că „acele forme” vor fi găsite de cei care îl vor urma.

A studiat și Elementele lui Euclid, fiind cu precădere atras de celebrul postulat al paralelelor, căruia încearcă să-i dea o demonstrație. Se ocupă și de problema coeficienților binomiali, care apar în triunghiul lui Pascal.

Lucrările lui Haiām vor fi cunoscute în Europa abia peste șapte secole.

 Astronom

În 1073, sultanul Malik-Shah I l-a invitat să construiască un obsevator astronomic împreună cu alți mari învățați ai vremii. Aceștia au determinat lungimea anului solar cu o precizie de șase zecimale (apreciabilă pentru acea epocă). Se obținea un calendar mult mai exact decât cel gregorian, adoptat în Europa patru secole mai târziu.^[1]

 Poet

Criticul literar român Tudor Vianu spunea că Omar Haiām "...dă în rubayatele sale expresia lirică foarte concentrată de o mare perfecțiune a viziunii sale dezabuzate asupra lumii". Iată câteva expresii ale pesimismului lui Haiām:

„Am venit, de unde? Unde duce drumul?
Care-i rostul vieții ? Tainele sugrumu-l.
Câte inimi pure — Roata de Azur
Arde-n scrum și pulberi! Spuneți, unde-i fumul?

Noapte, stele... Tremuri. Ce ai? Te-nfiori,
Când te-apleci genunea lumii s-o măsori!
Fulgeră-n eternă goană-amețitoare —
Trec pe lângă tine — aștrii rotitori...”

Valoarea operei sale poetice eclipsează faima sa de matematician și om de știință. Se pare că a scris peste o mie de catrene (numite "rubaiat"). Au un conținut mistic, legat de mistica islamică, adică de sufism.

 Bibliografie

• Viorel Gh.Vodă, Surprize în matematica elementară, Editura Albatros, București, 1981.