Oameni & Fapte - 9 iunie

[altmarius]

 Este cea de-a 160-a zi a lui 2021. Au mai rămas 205 zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:29 şi va apune la ora 21:13.

– Astăzi marcăm „Ziua Mondială a Acreditării”, „Ziua Internaţională a Arhivelor” și, în Iordania, „Ziua Tronului”, care marchează urcarea oficială pe tron a regelui Abdullah al II-lea, la 9 iunie 1999.

– În 9 iunie 1598 Mihai Viteazul și împăratul Rudolf al II-lea al Sfântului Imperiu Romano-German semnau, la Mănăstirea Dealu de lângă Târgoviște, tratatul prin care domnitorul Țării Românești recunoaștea suzeranitatea împăratului, iar Rudolf al II-lea se obliga să-i asigure bani pentru întreținerea armatei, recunoscând totodată caracterul ereditar al domniei. La 9 iunie 1815 s-a semnat actului final al Congresului de la Viena, prin care Franța a fost redusă la granițele din anul 1792, Olanda căpăta Belgia, iar Austria obținea Galiția, Tirolul, Triestul, Dalmația, Stiria, Lombardia și Veneția.

– La 9 iunie 1848 a avut loc Adunarea Populară de la Islaz, ocazie cu care s-a citit „Proclamaţia de la Islaz” (programul Revoluţiei din Ţara Românească) şi s-a constituit primul Guvern provizoriu alcătuit din maiorul Christian Tell, Ion Heliade-Rădulescu, Ştefan Golescu, preotul Radu Şapcă şi căpitanul Nicolae Pleşoianu. Practic era începutul revoluției pașoptiste în Muntenia.
În ziua de 9 iunie 1856 poetul român Vasile Alecsandri publica, în revista „Steaua Dunării”, poezia „Hora Unirii”, care avea să devină, în scurt timp, imnul unității naționale românești. În 1904 a avut loc concertul inaugural al Orchestrei Simfonice din Londra, iar în 1934 s-au reluat relaţiile diplomatice între Bucureşti şi Moscova, în urma tratativelor dintre ministrul de externe al României, Nicolae Titulescu, şi comisarul poporului sovietic la Geneva, Maxim Litvinov. Tot la 9 iunie 1934 Walt Disney lansa personajul de desen animat Donald Duck (Răţoiul Donald), în filmul „The Wise Little Hen” („Găinuşa înţeleaptă”).

– La 9 iunie 1948 apărea Decretul privind reorganizarea Academiei Române, for care, la indicaţia regimului comunist, primea în rândurile sale numeroşi membri nu doar ca urmare a unor deosebite merite ştiinţifice sau artistice. Cu acea ocazie li s-a retras calitatea de membri ai Academiei Române unor personalităţi, ca Lucian Blaga, Iuliu Maniu, episcopul Iuliu Hossu şi alte 95.

– În 1949 s-a constituit Societatea de Ştiinţe Istorice, Filologice şi Folclor din România, care, mai apoi, s-a scindat în două societăţi, filologică şi istorică, iar în 1959 a fost lansat la apă submarinul american „George Washington”, primul submarin dotat cu rachete balistice.

– În 1990 s-a întrunit Parlamentul României rezultat în urma alegerilor generale din 20 mai 1990, iar în 1998 a fost inaugurat „Monumentul Km 0” din Bucureşti, reconstituit şi restaurat pe vechiul său amplasament din faţa bisericii „Sfântul Gheorghe Nou”. În anul 2005, la Muzeul Memorial din Sighetul Marmaţiei, judeţul Maramureş, s-a inaugurat o nouă sală, care găzduieşte „poezia din închisori” creată de detinuții politici ai sistemului comunist.

– La 9 iunie s-au născut: inginerul englez George Stephenson, întemeietorul transportului feroviar (1781); compozitorul german Otto Nicolai (1810);
scriitoarea austriacă Bertha von Suttner, laureată Nobel pentru Pace (1843); compozitorul, dirijorul şi violonistul danez Carl Nielsen (1865); baritonul italian Titta Ruffo (1877); compozitorul american Cole Porter (1891); scriitorul şi ziaristul român Marius Mircu (1909); chitaristul american Les Paul, inventatorul chitarei electrice moderne (1915); istoricul britanic Eric Hobsbawm (1917); compozitorul și profesorul român Alexandru Velehorski (1918); ziaristul şi scriitorul francez Jean Lacouture (1921); soprana și profesoara română Ileana Cotrubaş (1939); compozitorul român Sorin Vulcu (1939); poeta şi prozatoarea română Mariana Filimon (1939); compozitorul și claviaturistul britanic Jon Lord, pionier în domeniul fusion rock-ului și fost membru al trupelor rock „Deep Purple” şi „Whitesnake” (1941); economistul român Mircea Coșea (1942); geografa franceză Violette Rey (1943); scriitorul şi jurnalistul român Mircea Pospai, angajat al Studioului de Radio Craiova (1948); muzicianul englez Trevor Bolder, basistul trupei rock „Uriah Heep” (1950); actorul, scenaristul, regizorul, producătorul de film și muzicianul american Johnny Depp (1963); actrița și cântăreața canadiană Gloria Reuben (1964); boxerul român Adrian Diaconu (1978); fotbalistul german Miroslav Klose (1978); muzicianul și compozitorul britanic Matthew Bellamy (1978); actriţa, regizoarea și scenarista americană de origine israeliană Natalie Portman, laureată a Premiului Oscar (1981) și actrița israeliană Daphne Rosen (1982).

– În 9 iunie au murit: împăratul roman Nero (s-a sinucis în 68 d.Hr.); compozitorul şi poetul francez Philippe de Vitry (1361); scriitorul englez Charles Dickens (1870); fizicianul și matematicianul danez Ludvig Lorenz (1891); paleontologul britanic William J. Arkell, specialist în studiul fosilelor de dinozaur (1904); dramaturgul şi prozatorul român Ion Luca Caragiale (1912); prozatorul, traducătorul, autorul dramatic şi publicistul român Nicolae N. Beldiceanu, fiul poetului junimist Neculai Beldiceanu (1923); filologul şi folcloristul român Ovid Aron Densuşianu (1938); geologul, mineralogul şi petrograful român Ludovic Mrazec (1944); soprana Maria Cebotari din Republica Moldova (1949); violonistul, dirijorul şi compozitorul german Adolf Busch (1952); istoricul de artă, etnograful, muzeograful, colecționarul şi publicistul sas transilvănean Julius Bielz (1958); chimistul german Adolf Windaus, laureat al Premiului Nobel (1959); pictorul cubist şi gravorul francez Jacques Villon, fratele pictorului Marcel Duchamp (1963); medicul român Grigore Alexandru Benetato (1972); scriitorul și diplomatul guatemalez Miguel Ángel Asturias, câştigător al Premiului Nobel (1974); prințul Nicolae de Hohenzollern-Sigmaringen, al doilea fiu al regelui Ferdinand I al României (1978); pianista franceză Monique Haas (1987); pianistul chilian Claudio Arrau (1991); economistul olandez Jan Tinbergen, laureat Nobel (1994); publicistul român Radu Pascal (1996); violonistul şi pedagogul român George Manoliu (1997); pictoriţa și profesoara afro-americană Loïs Mailou Jones (1998); romancierul, dramaturgul, omul politic și arhitectul francez Jean-Pierre Giraudoux, cofondator al Premiului Médicis (2000); actorul, regizorul de film și scriitorul senegalez Ousmane Sembène (2007); actriţa română Violeta Popescu (2013); scriitorul german Walter Jens, filolog, critic, istoric literar şi profesor, militant împotriva militarismului (2013); scriitorul britanic de science-fiction Iain [Menzies] Banks (2013); prozatorul, dramaturgul, scenaristul, jurnalistul şi realizatorul român de emisiuni de radio şi televiziune Corneliu Leu (2015); muzicianul, instrumentistul, compozitorul şi dirijorul german James Last, liderul trupei „Big Band” (2015); actorul american Adam West (2017) și cântăreața română Gigi [Georgeta] Marga, legendă a muzicii românești (2020).

Septimiu Cioloboc