Oameni & Fapte - 8 martie

[altmarius]

http://www.radiomures.ro/stiri/oameni-fapte-8-martie-3.html

Este cea de-a 67-a zi a lui 2018. Au mai rămas 298 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:49 şi va apune la ora 18:17.

- Azi este „Ziua Internaţională a Femeii”, instituită în 1910 şi recunoscută de Naţiunile Unite în 1975, la proclamarea „Anului Internaţional al Femeii” şi declararea perioadei 1976-1985 ca „Deceniu ONU pentru condiţia femeii”. Este şi „Ziua Mondială a Rinichiului” (sau „Ziua Mondială de Prevenire a Maladiilor Renale”), marcată din 2006, la iniţiativa Societăţii Internaţionale de Nefrologie (ISN) şi a Federaţiei Internaţionale a Fundaţiilor Renale (IFKF). Se marchează în a doua zi de joi din luna martie, cu scopul de a aduce bolile rinichiului în atenţia publicului larg, a medicilor şi autorităţilor.

- La 8 martie 1618 astronomul german Johannes Kepler descoperea cea de-a treia lege a mișcării planetelor, iar în 1848 a avut loc, la Paris, în locuinţa lui Nicolae Bălcescu, o întrunire a revoluţionarilor români, unde s-a hotărât declanşarea revoluţiei, simultan în cele două Principate Române, şi unde s-a redactat programul acesteia. Coordonarea celor două revoluţii s-a dovedit mai greu de realizat la faţa locului, evenimentele urmând un curs deosebit în fiecare dintre cele două capitale. Aviatoarea franceză Raymonde de Laroche a devenit în 1910 prima femeie din lume cu licență de pilot, iar în 1911 era lansată, la Copenhaga, „Ziua Internațională a Femeii”, de către Clara Zetkin, lidera femeilor din Partidul Social Democratic German.

- La data de 8 martie 1917 a avut loc o demonstraţie a femeilor din Petrograd (actualul oraş Sankt Petersburg), împotriva lipsei de alimente, organizată cu ocazia „Zilei Internaţionale a Femeii”. Manifestaţia a continuat până la data de 12 martie, cu o grevă a muncitorilor, moment care reprezintă declanşarea Revoluţiei din februarie. În urma acelor evenimente, pe 15 martie 1917 ţarul Nicolae al II-lea a abdicat, fapta marcând sfârşitul dinastiei Romanovilor şi al Imperiului Ţarist. În 8 martie 1918 a fost semnalat primul caz de gripă spaniolă, faptă care a marcat începutul unei pandemii devastatoare, încheiate în 1920 cu un bilanţ tragic: circa 500 de milioane de oameni din întreaga lume infestaţi cu virus şi aproximativ 100 de milioane de persoane decedate.

- În 1921 liderul bolşevic Vladimir Ilici Lenin declara data de 8 martie drept „Ziua Femeilor”, iar în 1935, la Tokyo, capitala Japoniei, era găsit mort pe stradă câinele credincios Hachikō, rămas în memoria umanității pentru devotamentul față de stăpânul său chiar și la mulți ani după decesul acestuia.

- La 8 martie 1945 guvernul român adresa guvernului sovietic o telegramă în care solicita reintegrarea nordului Transilvaniei la România, teritoriul fiind oficial parte a Ungariei, ca urmare a Dictatului de la Viena din 1940. Stalin a fost de acord, astfel că în 13 martie 1945, la Cluj, a avut loc proclamarea oficială a reinstalării administraţiei româneşti în această parte a ţării. În 1970 România devenea pentru a treia oară consecutiv campioană mondială la handbal masculin, învingând Republica Democrată Germană, cu 13-12, în finala de la Paris, iar în anul 1991 s-a înfiinţat, la Bucureşti, agenţia de presă „A. M. Press”, condusă de poetul Lucian Avramescu, cea dintâi agenție de știri cu capital privat înființată în România după 1989.

- Pe 8 martie 1999 compania „Gerovital Cosmetics” a lansat în România un nou produs: parfumul anti-stress „Pyramid Blue”, o premieră mondială, iar în anul 2014 un avion aparţinând companiei „Malaysia Airlines” a dispărut de pe radare la două ceasuri după decolarea din Kuala Lumpur spre Beijing, deasupra Golfului Thailandei. La bord se aflau 239 de persoane, considerate decedate. Conform datelor primite prin satelit şi de la echipele de căutare, avionul „Boeing 777” s-a prăbuşit în sudul Oceanului Indian, la vest de oraşul australian Perth.

- La 8 martie s-au născut: compozitorul italian Don Carlo Gesualdo (1566); arhitectul, matematicianul și omul de știință italian Tito Livio Burattini (1617); compozitorul şi organistul Ion Căianu [Caioni], culegător de folclor românesc şi maghiar (1629); compozitorul şi clavecinistul german Carl Philipp Emanuel Bach, al doilea fiu al lui Johann Sebastian Bach (1714); domnitorul român Alexandru Ioan Cuza (1820); istoricul, filologul, scriitorul, folcloristul şi etnograful român Atanasie Marian Marienescu (1830); compozitorul, pianistul și dirijorul italian Ruggiero Leoncavallo (1857); fizicianul rus Piotr Nicolaievici Lebedev (1866); compozitorul şi pianistul italian Franco Alfano (1875); chimistul german Otto Hahn, laureat Nobel (1879); medicul român Constantin M. Popescu, primul operator român de film (1879); pictorul român Ignat Bednarik (1882); sculptorul român Corneliu Medrea (1888); criticul literar român de etnie maghiară Gaál Gábor (1891); poeta și prozatoarea română Agatha Grigorescu-Bacovia (1895); lăutarul român Zavaidoc, pe numele adevărat Marin Teodorescu (1896); scriitorul român Valeriu Marcu (1899); botanistul român de naţionalitate maghiară Ştefan Péterfi (1906); scriitorul român Radu Tudoran (1910); dirijorul și compozitorul român Emanuel Elenescu (1911); fizicianul rus Iakov Borisovici Zeldovici (1914); poetul român Dimitrie Stelaru (1917); actriţa americană Cyd Charisse, considerată ultima mare dansatoare a Hollywood-ului (1921); pictoriţa, desenatoarea şi gravoarea română Alma Redlinger (1924); sculptorul abstract britanic Sir Anthony Alfred Caro (1924); scriitorul şi istoricul român Gelcu Maksutovici (1931); actorul şi regizorul italian Luca Ronconi (1933); prozatorul român Radu Ciobanu (1935); actrița română Gina Patrichi (1936); muzicianul american Randy Meisner, membru al trupei rock „The Eagles” (1946); chitaristul englez Mel Galley, membru al trupei britanice de heavy metal „Whitesnake” (1948); compozitoarea română Marina-Marta Vlad (1949); muzicianul britanic Clive Burr, baterist al formaţiei rock „Iron Maiden” (1957); regizorul, operatorul şi producătorul român de film Cristian Comeagă (1959) şi fotbalistul și antrenorul român Costel Gâlcă (1972).

- În 8 martie au murit: compozitorul francez Hector Berlioz (1869); publicistul şi omul politic român Alexandru Hurmuzaki (1871); inventatorul suedez John Ericsson, creatorul elicei propulsoare pentru nave (1889); constructorul german de dirijabile Ferdinand von Zeppelin (1917); fizicianul olandez Johannes Diderik van der Waals, laureat Nobel (1923); scriitorul american Sherwood Anderson (1941); jucătorul cubanez de şah José Raúl Capablanca, campion mondial (1942); poetul, dramaturgul şi prozatorul român Horia Furtună (1952); compozitorul, dirijorul şi pianistul german Othmar Schoeck (1957); medicul german Max Gerson, care a pus la punct o metodă de tratament alternativ al cancerului şi al altor boli incurabile (1959); prozatorul, memorialistul, traducătorul, preotul şi profesorul român de teologie Gala Galaction (1961); dirijorul englez Sir Thomas Beecham (1961); entomologul român de origine germană Wilhelm Karl W. Knechtel (1967); actorul american de film Harold Lloyd (1971); compozitorul şi pianistul român Florin Eftimescu (1974); dirijorul rus Kiril Kondraşin (1981); zoologul român Vasile Gheorghe Radu (1982); compozitorul englez Sir William Walton (1983); sculptoriţa şi ceramista română Zoe Băicoianu (1987); compozitorul român de etnie germană Wilhelm Georg Berger (1993); prozatorul, traducătorul, editorul şi jurnalistul argentinian Adolfo Bioy Casares (1999); jucătorul american de baseball Joe DiMaggio (1999); balerina britanică Ninette de Valois, fondatoarea companiei Royal Ballet (2001); omul politic român Dan Marţian (2002); filologul, criticul şi istoricul literar şi editorul român George Gană (2010); agronomul român Marcu Botzan (2011); compozitorul român Marcel Dragomir (2015); compozitorul român Teodor Bratu (2015) şi producătorul, compozitorul, inginerul de sunet şi aranjorul britanic Sir George Martin, care a realizat albumele de studio ale formaţiei „The Beatles” (2016).

Septimiu Cioloboc