Oameni & Fapte - 3 mai

[altmarius]

 Este cea de-a 123-a zi a lui 2022. Au rămas 242 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 6:05 şi va apune la ora 20:34.

– Astăzi este „Ziua Mondială a Libertăţii Presei”, instituită de Organizaţia Naţiunilor Unite în anul 1993 şi care marchează semnarea, la 3 mai 1991, a „Declaraţiei de la Windhoek” (Africa de Sud), act care sublinia că „o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a oricărei societăţi democratice”.

– Este și „Ziua Mondială de Luptă împotriva Astmului”, marcată în prima zi de marţi a lunii mai, sub patronajul Naţiunilor Unite şi al organizaţiei Global Initiative for Asthma (GINA).

– Marcăm şi Ziua Naţională a Poloniei, unde se celebrează adoptarea primei Constituţii a ţării, de către Seimul polonez, în anul 1791, ea fiind prima din Europa şi a doua Constituţie democratică din lume, după cea a Statelor Unite ale Americii.

– Astăzi este Eid al-Fitr, sărbătoarea care încheie Ramadanul, luna postului musulman (început în seara zilei de 1 aprilie). NOTĂ: În America de Nord se sărbătoreşte începând cu o zi mai târziu.

– În această seară începe sărbătoarea mozaică „Yom HaZikaron” – „Israel’s Memorial Day” („Comemorarea Eroilor în Israel”).

– La 3 mai 1560 diaconul Coresi şi Tudor diacul au început, la Braşov, tipărirea primului „Tetraevanghel românesc” tradus din limba slavonă, iar în 1848 avea loc Marea Adunare Naţională de la Blaj, în cadrul căreia românii ardeleni au adoptat programul Revoluţiei române din Transilvania, intitulat „Petiţiunea Naţională”. În 1851 Nicolae Bălcescu ţinea, la Paris, conferinţa intitulată „Mişcarea românilor din Ardeal la 1848”, iar pe 3 mai 1867 a luat fiinţă, la Bucureşti, din iniţiativa lui Alexandru Papiu-Ilarian, Florian Aaron şi August Treboniu Laurian, societatea „Transilvania”, care viza „strângerea legăturilor de frăţie între junimea studioasă din toate părţile României”.

– În 1891 s-a înfiinţat „Fundaţia Universitară Carol I” din Bucureşti, creată de regele Carol I al României, cu ocazia aniversării a 25 de ani de la urcarea sa pe tronul ţării, iar la 3 mai 1899, în cartierul Ferencváros din Budapesta, s-a înființat cel mai titrat club din Ungaria, Ferencvárosi Torna Club.

– În 1921 avea loc divizarea Irlandei, insula fiind împărțită în două jurisdicții distincte, Irlanda de Nord și Irlanda de Sud. Divizarea s-a făcut în baza Legii Guvernării Irlandei din 1920. În prezent, prima dintre acestea este cunoscută tot sub numele de Irlanda de Nord, cu capitala la Belfast, și face parte din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, iar cea din urmă, cu capitala la Dublin, este un stat suveran numit Republica Irlanda. Legea din 1920 avea ca scop crearea a două teritorii autonome în Irlanda, ambele rămânând în Regatul Unit. Ea conține și stipulări privind cooperarea dintre cele două teritorii și pentru o viitoare reunificare a Irlandei. Cu toate acestea, în 1922, în urma Războiului de Independență și a Tratatului Anglo-Irlandez, partea sudică a devenit Statul Liber Irlandez, în timp ce Irlanda de Nord și-a exercitat opțiunea de a rămâne în cadrul Regatului Unit. În urma Brexit-ului, oficializat la 31 ianuarie 2020, Irlanda de Nord s-a confruntat cu o situație mai specială, care a reprezentat, de altfel, un punct delicat în negocierile Brexit dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană: frontiera dintre Irlanda (membru UE) şi Irlanda de Nord (parte a Regatului Unit) este singura pe uscat dintre Uniunea Europeană şi Regatul Unit. Soluţia convenită în ultimul moment între UE şi Regatul Unit îi permite Irlandei de Nord să rămână pe teritoriul vamal al Regatului Unit şi, în acelaşi timp, să beneficieze de piaţa unică europeană. Astfel, Irlanda de Nord va rămâne aliniată la un set limitat de norme UE, în special cele referitoare la mărfuri, iar codul vamal al UE se va aplica tuturor mărfurilor care intră în Irlanda de Nord, evitându-se, astfel, orice verificări și controale vamale pe insula Irlanda.

– În 1924, la Jocurile Olimpice de la Paris, echipa de rugby a României aducea ţării noastre prima medalie olimpică, cea de bronz, iar în 3 mai 1930 a fost inaugurată, la Radiodifuziunea Română, emisiunea „Ora şcolarilor”.

– În 1937 scriitoarea americană Margaret Mitchell a câștigat Premiul Pulitzer cu romanul „Pe aripile vântului”, iar la 3 mai 1948 președintele american Harry Truman, a semnat legea privind instituirea „Planului Marshall”, de reconstrucţie a Europei, afectată de cel de-Al Doilea Război Mondial. În 1975 sportiva română Nadia Comăneci devenea, la numai 13 ani şi jumătate, campioană absolută a Europei la gimnastică artistică şi deţinătoare a titlului continental la sărituri, paralele şi bârnă.

– În 1990 demonstranții din „Piața Univesității” din Bucureşti au căpătat un mesaj de solidaritate din partea lui Eugen Ionesco, celebrul dramaturg declarându-se „academician golan”, iar pe 3 mai 1997 campionul mondial la şah Garry Kasparov începea partida cu supercomputerul „IBM Deep Blue”, pe care, în cele din urmă, rusul avea să-l bată.

– În 1997 s-a inaugurat, la Bucureşti, Muzeul Băncii Naţionale a României, cu ocazia aniversării a 130 de ani de la înfiinţarea sistemului monetar modern al leului românesc.

– În 3 mai 2006, la Muzeul AutoWorld din Bruxelles, a avut loc prima ediție a Premiilor Inventatorul European, acordate, anual, de Oficiul European de Brevete (EPO), pentru invenții care au contribuit la progresul tehnologic și la creșterea economică a țărilor membre ale organizației. Supranumit „Nobelul inventatorilor”, premiul se acordă pentru cinci categorii: Industrie, Întreprinderi mici și mijlocii, Cercetare, Țară ne-europeană și Opera de o viață.

– În 3 mai s-au născut: scriitorul, omul politic și istoricul renascentist italian Niccolò Machiavelli (1469); dramaturgul german August von Kotzebue (1761); matematicianul și fizicianul italian Vito Volterra (1860); criticul, istoricul literar şi comparatistul român N.[icolae] Apostolescu (1876); geologul și geochimistul român Mircea Ion Savul (1885); compozitorul și organistul francez Marcel Dupré (1886); prozatorul, dramaturgul şi jurnalistul ucrainean Mihail A. Bulgakov (1891); fizicianul englez Sir George Paget Thomson, laureat al Premiului Nobel (1892); scriitorul georgian Konstantine Gamsahurdia (1893); premierul israelian Golda Meir, unul dintre fondatorii Israelului (1898); fizicianul francez Alfred Kastler, laureat Nobel (1902); traducătorul, publicistul şi autorul român de literatură pentru copii Paul B.[arbu] Marian (1903); actorul de film şi cântăreţul american Bing Crosby (1903); pictorul român Octavian Angheluță (1904); inginerul român Remus Răduleţ, specialist în domeniul teoriei generale a câmpului electromagnetic şi al electrotermiei (1904); actrița americană Mary Astor, laureată a Premiului Oscar (1906); traducătoarea şi cântăreaţa română de operă Eugenia Cioculescu (1907); poetul, romancierul și jurnalistul francez Georges-Emmanuel Clancier, director de programe la RTF şi apoi la ORTF (1914); politicianul macedonean Kiro Gligorov, fost președinte al Macedoniei de Nord (1917); cântăreţul, chitaristul şi compozitorul american de folk Pete Seeger (1919); compozitorul şi profesorul român Alexandru Pașcanu (1920); pugilistul profesionist american Sugar Ray Robinson, multiplu campion mondial la categoriile semi-mijlocie și mijlocie (1921); teatrologul român Simion Alterescu (1921); poetul argentinian Juan Gelman (1930);

maestrul japonez de arte marțiale în stilul de karate Shotokan, de renume mondial, Hirokazu Kanazawa (1931); cântărețul american de soul James Brown (1933); actorul român George Constantin (1933); fizicianul american Steven Weinberg, laureat Nobel (1933); compozitorul și cântărețul francez de origine greacă Georges Moustaki (1934); pictorul, iconarul, desenatorul și profesorul român Mihai Vladimir Zamfirescu (1936); actorul, regizorul şi scriitorul român Eusebiu Ștefănescu (1944); geneticianul, cronobiologul și profesorul american Jeffrey C. Hall, laureat Nobel (1945); filologul şi istoricul britanic Dennis Deletant (1946); dramaturgul și traducătorul român Mihai Neagu Basarab (1946); actrița rusă de film Natalia Andreicenko (1956); reporterul, crainicul și jurnalistul sportiv român Mihai Junea, realizator la Radio Timişoara (1956); patriarhul ortodox Moran Mor Ignatius Aphrem II, Patriarh al Antiohiei și Întregului Orient, Conducător Suprem al Bisericii Ortodoxe Universale Siriene (1965); actriţa americană Christina Hendricks (1975); jurnalistul, cântăreţul şi fostul politician român Robert Turcescu, realizator de emisiuni de radio şi televiziune (1975); gimnasta română Vanda Hădărean (1976) și cântăreața americană Mary Lambert (1989).

– La 3 mai au murit: sultanul otoman Mahomed al II-lea, „Cuceritorul” (1481); poetul şi umoristul englez Thomas Hood (1845); compozitorul francez Adolphe Adam (1856); poetul şi memorialistul român Victor Vlad Delamarina (1896); scriitorul azer Mamed Said Orbubali (1950); scriitoarea şi publicista română Sidonia Drăgușanu (1971); prozatoarea şi publicista română Elvira Bogdan, autoare a numeroase cărți pentru copii şi tineret (1987); cântăreața franceză de muzică uşoară Dalida (1987); muzicologul şi dirijorul român Eugen Pricope (1992); muzicologul şi criticul muzical român Alfred Hoffman (1995); chitaristul spaniol Narciso Yepes (1997); dirijorul german de origine română Erich Bergel (1998); dirijorul rus Evgheni Svetlanov (2002); pictorul român Constantin Piliuță (2003); inginerul român Nicolae N. Patraulea, specialist în domeniul mecanicii fluidelor (2007); actorul american John „Jackie” Cooper Jr. (2011); economistul şi profesorul american Gary Becker, laureat Nobel (2014) ; pictorul şi sculptorul suedez Carl Fredrik Reuterswärd (2016); muzicianul britanic Dave Greenfield, claviaturistul trupei de rock „The Stranglers” (2020) și criticul şi istoricul român de artă Florica Cruceru (2021).

Septimiu Cioloboc