Oameni & Fapte - 3 decembrie

[altmarius]

 Este cea de-a 337-a zi a lui 2021. Au mai rămas 28 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:47 şi va apune la ora 16:36.

– Astăzi este „Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi”, instituită de Adunarea Generală a ONU, în 13 octombrie 1992, la încheierea Deceniului Naţiunilor Unite pentru persoanele cu disabilităţi (1983-1992). Este un apel din partea forului mondial către statele membre pentru ca aceste persoane să fie integrate tot mai mult în societate.

– La 3 decembrie 1818 Illinois a devenit cel de-al 21-lea stat american, iar în 1860 Principatele Unite Române au încheiat Convenţia telegrafică cu Rusia, prima lor convenţie internaţională cu o putere străină. În 3 decembrie 1861, cu ocazia deschiderii lucrărilor Corpurilor Legiuitoare, domnitorul român Alexandru Ioan Cuza anunţa că „Înalta Poartă, precum şi toate Puterile Garante” au recunoscut Unirea Principatelor, care va fi aşa cum „România o va simţi şi o va dori”.

– În 1864 apărea Decretul organic privind înfiinţarea unei autorităţi sinodale centrale pentru afacerile religiei române, act care prevedea autocefalia Bisericii Române, legătura cu Patriarhia ecumenică de la Constantinopol urmând a fi păstrată doar sub raportul dogmei. Patriarhia din Constantinopol va recunoaşte oficial autocefalia Bisericii Ortodoxe Române abia în 1885.

– La 3 decembrie 1865 domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat legea de organizare a serviciului de poştă şi telegraf, în fruntea Direcţiei Poştelor şi Telegrafului fiind numit Cezar Librecht. În 1901 câțiva pictori români, între care Ştefan Luchian, Nicolae Vermont și Gheorghe Petraşcu au înfiinţat Societatea „Tinerimea artistică”, grupare care milita pentru o artă realistă și pentru subiecte luate din viaţa ţăranilor, a oamenilor de rând.

– În 1934 a fost înfiinţat Spitalul de Urgenţă din Bucureşti, azi Spitalul de Urgenţă Floreasca, iar în 3 decembrie 1963 guvernele român şi belgian au ridicat legaţiile lor, de la Bruxelles şi Bucureşti, la rangul de ambasadă.

– În 1967 medicul sud-african Christiaan Barnard a realizat primul transplant reuşit al unei inimi umane – la Cape Town, în Republica Africa de Sud. Beneficiarul transplantului, un bărbat de 53 de ani, Louis Washkansky, avea să moară de pneumonie, după 18 zile, din cauza sistemului imunitar slăbit.

– La 3 decembrie 1968 a intrat în vigoare Acordul internaţional cu privire la salvarea cosmonauţilor, reîntoarcerea lor şi restituirea obiectelor lansate în spaţiul cosmic, iar în 1971 armata pakistaneză a atacat India, declanșând Războiul Indo-Pakistanez din acel an. În 1973 Nicolae Ceauşescu ajungea în Statele Unite ale Americii, într-o vizită oficială, unde a fost primit cu toate onorurile posibile. Fostul șef al statului român va părăsi însă America fără să obţină clauza naţiunii celei mai favorizate şi împrumutul la care spera.

– În 3 decembrie 1976 s-a încercat asasinarea cântăreţului, chitaristului, compozitorului şi activistului jamaican Bob Marley, care a fost împuşcat de două ori, însă a… concertat două zile mai târziu, iar în 1977 România şi Iugoslavia au început, pe Dunăre, lucrările de construcţie a Sistemului Hidroenergetic şi de Navigaţie „Porţile de Fier II”, în zona Ostrovu Mare – Gruiu.

– În 1979 ayatollahul Ruhollah Khomeini a devenit primul Lider Suprem al Iranului, iar în 1992 s-a dat primul SMS (Short Message Service) din lume: programatorul bricanic Neil Papworth a trimis, de la un calculator, cel dintâi mesaj-text pe telefonul unui prieten, Richard Jarvis, pe atunci angajat la compania de telefonie Vodafone, din Marea Britanie. Conţinutul SMS-ului era: „Crăciun fericit!”

– La 3 decembrie 1993 a început să emită, la Bucureşti, „Radio Romantic”, care la acea vreme se numea „Radio Antena 1”, iar în 1998 banca franceză „Société Générale” a câștigat licitația organizată de Fondul Proprietății de Stat pentru privatizarea Băncii Române pentru Dezvoltare (BRD). Ca atare, „Société Générale” a cumpărat 51% din acțiunile BRD, cu 200 de milioane de dolari.

– La 3 decembrie s-au născut: constructorul italian de viori Nicola Amati, profesor al renumitului lutier Antonio Stradivarius (1596); compozitorul şi organistul spaniol Antonio Soler (1729); scriitorul belgian Hendrik Conscience (1812); astronomul şi meteorologul american Cleveland Abbe, fondatorul serviciului meteorologic al SUA (1838); filologul român Ilie Bărbulescu (1873); matematicianul român Alexandru Myller (1879); compozitorul şi dirijorul austriac Anton von Webern (1883); fizicianul suedez Karl Manne Georg Siegbahn, câştigător al Premiului Nobel (1886); compozitorul, dirijorul şi pedagogul român Ion Nonna Otescu (1888); sculptorul şi scriitorul român Oscar Han (1891); biochimistul german de origine austriacă Richard Kuhn, laureat Nobel (1900); ziaristul brazilian Roberto Marinho, proprietarul postului de televiziune „TV Globo” (1904); compozitorul italian Nino Rota (1911);

juristul canadian de origine română Nicolas Mateesco-Matte, specialist în drept aerian şi spaţial (1913); actriţa egipteană de film Madiha Youssry (1921); fotograful şi pictorul american Saul Leiter, pionier al fotografiei în culori (1923); poetul român Demostene Andronescu (1927); cântărețul, compozitorul şi actorul american de film Andy Williams (1927); regizorul, criticul și scenaristul francez de film Jean-Luc Godard (1930); compozitorul român Liviu Dandara (1933); pictorul român Florin Mitroi (1938); actorul, regizorul şi scenaristul român Ion Haiduc (1947); muzicianul britanic Ozzy Osbourne, solistul şi fondatorul formației hard rock „Black Sabbath” (1948); poeta română Mara Nicoară (1948); actorul de comedie, producătorul, regizorul, scenaristul și scriitorul britanic Mel Smith (1952); actriţa americană de film Daryl Hannah (1960); patinatoarea germană Katarina Witt, multiplă campioană olimpică și mondială (1965); designerul de modă și modelul român Cătălin Botezatu (1966); violoncelistul evreu americano-canadian Matt Haimovitz (1970); colonelul și jurnalistul român Marius-Cristian Cîrlan, fost comandant al Clubului Sportiv al Armatei Steaua Bucureşti (1972); actriţa scoţiană Natalie J. Robb (1974); cântăreața americană de rapp Katrina Laverne Taylor, alias Trina (1978); fotbalistul spaniol David Villa (1981); actrița dominicano-americană Dasha Polanco (1982); fotbalistul român Cosmin Moţi (1984) și alpinista română Crina „Coco” Popescu, intrată în „Cartea Recordurilor” (1994).

– În 3 decembrie au murit: opticianul german Carl Zeiss, inventator al celebrei sticle care-i poartă numele şi fondator al firmei de instrumente optice din Jena (1888); scriitorul scoţian Robert Louis Stevenson (1894); pictorul și graficianul francez Pierre-Auguste Renoir (1919); poetul maghiar József Attila (1937); compozitorul și pianistul norvegian Christian Sinding (1941); istoricul literar şi traducătorul român Petre Grimm (1944); scriitorul bulgar Elin Pelin (1949); actriţa română de renume european Maria Ventura (1954); compozitorul român Nelu [Ioan] Ionescu (1976); compozitorul, cântăreţul şi textierul român Dorin Liviu Zaharia, autor a numeroase coloane sonore pentru filmele româneşti (1987); pictorul, desenatorul şi ilustratorul român de carte George Tomaziu (1990); eseistul, memorialistul şi filosoful român Petre Ţuţea, specialist în drept administrativ și înalt funcţionar public (1991); istoricul francez Georges Duby (1996); poetul, istoricul, filologul şi istoricul literar român Eugen Lozovan (1997); cântărețul american de jazz și rapp Scatman John, pe numele adevărat John Paul Larkin (1999); tenorul român Corneliu Fânățeanu (2014) și producătorul, regizorul şi scenaristul neozeelandez Geoff Murphy (2018).

Septimiu Cioloboc