Oameni & Fapte - 28 noiembrie

[altmarius]

Este cea de-a 332-a zi a lui 2022. Au mai rămas 33 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:41 şi va apune la ora 16:38.

– Astăzi este „Ziua Bucovinei”, stabilită prin Legea 250/2015. „Congresul general al Bucovinei”, format din reprezentanţii aleşi ai românilor şi ai naţionalităţilor din Bucovina, a hotărât, la data de 15/28 noiembrie 1918, în unanimitate, „unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru cu regatul României”.

– Mai marcăm Ziua Naţională a Albaniei, unde se sărbătoreşte declararea independenței din 1912 față de Imperiul Otoman, precum și Ziua Naţională a Republicii Islamice Mauritania, țară în care se aniversează proclamarea independenţei din 1960.

– La 28 noiembrie 1520 exploratorul portughez Fernando Magellan a ajuns în Oceanul Pacific, trecând prin strâmtoarea care-i poarta numele, aflată la sudul Americii de Sud. El a devenit astfel primul european care a ajuns în Pacific, traversând Atlanticul.

– În 1821 Panama şi-a proclamat independenţa față de Spania, intrând în alcătuirea Republicii Federative Marea Columbie, iar la 28 noiembrie 1877, după încercarea nereuşită de a sparge încercuirea de la Plevna printr-un atac masiv, generalul turc Osman Paşa s-a predat generalului român Mihail Cristodulo Cerchez, semnând capitularea armatei turce. Căderea redutei Plevna a avut urmări decisive în derularea ulterioară a Războiului de Independență.

– În 1893 apărea, la Bucureşti, revista literară săptămânală „Vieaţa”, condusă de Alexandru Vlahuţă şi V.A. Urechia, iar în 1894 Adunarea Naţională de la Sibiu a protestat contra deciziei guvernului maghiar de a desfiinţa Partidul Naţional Român şi a hotărât convocarea Congresului naţionalităţilor, în vederea coordonării programului de luptă naţională şi politică a popoarelor asuprite de Austro-Ungaria.

– În 1905 naționalistul irlandez Arthur Griffith a pus bazele mișcării politice radicale Sinn Féin, astăzi un partid naționalist cu vederi de stânga care se opune divizării Irlandei și care e adesea considerat aripa politică a Armatei Republicane Irlandeze (IRA).

– La 28 noiembrie 1918 Consiliul General al Bucovinei a adoptat moțiunea privind unirea necondiționată a Bucovinei cu România, iar în anul 1919 țara noastră a semnat, la Washington, o serie de acorduri internaționale cu privire la stabilirea zilei de lucru de 8 ore și a săptămânii de lucru de 48 de ore în stabilimentele industriale, vârsta minimă de admitere a copiilor în muncile industriale, lucrul de noapte al femeilor și copiilor, munca femeilor înainte și după naștere.

– În 1920 s-a lansat, la București, săptămânalul „Adevărul literar și artistic”, continuator al „Adevărului ilustrat”, iar la 28 noiembrie 1928 a avut loc, în SUA, reprezentaţia primului film sonor de animaţie, „Steamboat Willie”, în care a apărut, pentru întâia oară, celebrul personaj Mickey Mouse, creat de Walt Disney. În perioada 28 noiembrie – 1 decembrie 1943 s-a desfăşurat Conferinţa de la Teheran, prima reuniune a şefilor guvernelor Statelor Unite, Marii Britanii şi URSS (Roosevelt – Churchill – Stalin), la care s-au luat hotărâri cu privire la deschiderea unui al doilea front în războiul din Europa şi la unele probleme referitoare la organizarea postbelică a lumii.

– La 28 noiembrie 1947 Adunarea Naţională a României a votat Legea pentru organizarea judecătorească ce suprima inamovibilitatea magistraţilor şi instituia sistemul asesorilor populari. Legea a intrat în vigoare la 1 martie 1948, justiţia fiind astfel controlată complet de Partidul Comunist Român. În anul 1956 s-a înfiinţat Asociaţia Artiştilor Fotografi din România, iar la data de 28 noiembrie 1979 un avion „McDonnell Douglas DC-10” aparținând companiei Air New Zealand s-a prăbușit pe Muntele Erebus din Insula Ross, aflată în Antarctida. Toate cele 257 de persoane aflate la bord au murit, faptă care a dus la interzicerea zborurilor turistice pe amintitul continent. În 1987 au murit toți cei 160 de oameni aflați la bordul avionului „Boeing 747” al companiei South African Airways, care s-a prăbușit în Oceanul Indian, pe când încerca o aterizare de urgență în Mauritius, în urma unui incendiu.

– În 28 noiembrie 1994 norvegienii au respins, prin referendum, aderarea Norvegiei la Uniunea Europeană, iar în 2007 Comisia Europeană a înființat Fundaţia Bibliotecii Europene Digitale, cu scopul de a aduna asociaţiile continentale care reprezintă muzeele, bibliotecile şi arhivele. În 2010 site-ul WikiLeaks a început să publice 251.287 de telegrame diplomatice americane reprezentând corespondenţa dintre Departamentul de Stat şi ambasade ale SUA din toată lumea, punând într-o situaţie incomodă numeroase ţări. Deşi majoritatea telegramelor se referă la relaţiile diplomatice dintre Statele Unite şi ţările din Orientul Mijlociu, aproape nici un stat nu a scăpat de pomenirea în aceste documente, inclusiv România.

– În 28 noiembrie 2012 Palestina a devenit stat observator ne-membru la Organizația Națiunilor Unite, în urma unui vot istoric al Adunării Generale a ONU, în pofida opoziţiei Statelor Unite ale Americii şi Israelului.

– La 28 noiembrie s-au născut: compozitorul şi dirijorul francez de origine italiană Jean Baptiste Lully (1632); pictorul, gravorul şi poetul englez William Blake (1757); poetul, publicistul şi omul politic român Iacob Mureşianu (1812); filosoful şi omul politic german Friedrich Engels, care a întemeiat, împreună cu Karl Marx, „socialismul ştiinţific” și „Manifestul Partidului Comunist” – programul mişcării comuniste (1820); poetul şi jurnalistul rus Nikolai A. Nekrasov (1821); pianistul, compozitorul şi dirijorul rus Anton Rubinstein (1829); generalul român de artilerie Eremia Grigorescu, erou al Primului Război Mondial, în luptele de la Oituz şi Mărăşeşti, autorul devizei „Pe aici nu se trece” (1863); atletul american James Connoly, câştigător al primei medalii de aur la Jocurile Olimpice Moderne – 1896, Atena (1865); inginerul român Nicolae Vasilescu-Karpen, specialist în electrotehnică, hidromecanică şi al construcţii (1870); prozatorul și marinarul român Jean Bart (1874); poetul rus Alexandr Blok (1880); juristul şi istoricul român Andrei Rădulescu (1880); scriitorul și jurnalistul austriac Stefan Zweig (1881); muzicologul şi preotul român I.[oan] D. Petrescu (1884); inginerul şi omul politic român Nicolae Gheorghe Caranfil, fost ministru (1893); teologul, publicistul și pedagogul român Nicolae Colan, ministru, arhiepiscop al Sibiului și mitroplit al Ardealului (1893); compozitorul, muzicologul şi pedagogul român Tudor Ciortea (1903); scriitorul şi jurnalistul italian Alberto Moravia (1907); antropologul francez de origine belgiană Claude Lévi-Strauss (1908); actorul român Colea Răutu (1912); criticul şi istoricul literar român Cornel Regman (1919); medicul, dramaturgul şi prozatorul român Dan Tărchilă (1923); actorul egiptean Gamil Rateb (1926); scriitorul, ilustratorul, desenatorul, sculptorul, designerul arhitectural și omul de publicitate francez Tomi Ungerer (1931); saxofonistul de jazz şi compozitorul argentinian Leandro „Gato” Barbieri (1932); poetul şi prozatorul român Marcel Mureşeanu (1938); actrița italiană Laura Antonelli (1941); criticul, istoricul literar și profesorul român Eugen Negrici (1941); actorul, regizorul şi scenaristul francez de film Daniel Duval (1944); soprana română Mariana Nicolesco, ambasador onorific al UNESCO (1948); regizoarea şi scenarista poloneză de film Agnieszka Holland (1948); compozitorul de muzică rock și basistul român de origine macedoneană Filip Merca, vărul lui Iuliu Merca (1948); scriitorul, publicistul și omul politic român Corneliu Vadim Tudor, fondator şi preşedinte al Partidului România Mare, fost senator și europarlamentar (1949); fizicianul american Russell Alan Hulse, laureat Nobel (1950); actorul, scenaristul și regizorul american Ed Harris (1950); poetul român Traian T. Coşovei (1954); sculptorul român Titi Ceară (1957); romancierul și scenaristul francez Serge Joncour (1961); modelul și actrița americană Anna Nicole Smith (1967); juristul român și politicianul social democrat Ion-Marcel Ciolacu, deputat, președinte al Camerei Deputaților și președinte al Partidului Social Democrat (1967); muzicianul norvegian Fenriz, bateristul și textierul trupei norvegiene de black metal „Darkthrone” (1971); muzicianul norvegian Sigurd Wongraven, solistul vocal și chitaristul formației norvegiene de black metal „Satyricon” (1975) și actriţa americană Mary Elizabeth Winstead (1984).

– În 28 noiembrie au murit: sculptorul, arhitectul şi pictorul italian Giovanni Lorenzo Bernini (1680); scriitorul american Washington Irving (1859); savanta și scriitoarea scoțiană Mary Somerville (1872); omul politic liberal, juristul şi profesorul român Gheorghe Costa-Foru (1876); istoricul şi omul politic român Iosif Hodoş (1880); pictorul, scriitorul, poetul, dramaturgul și arhitectul polonez Stanisław Wyspiański (1907); matematicianul român şi astronomul Neculai Culianu (1915); preotul greco-catolic, scriitorul şi omul politic român Vasile Lucaciu, unul dintre conducătorii luptei de eliberare naţională a românilor din Transilvania (1922); profesorul canadian de sport James Naismith, creatorul jocului de baschet (1939); comandantul aviator german Helmut Wick, erou al „Luftwaffe” în Al Doilea Război Mondial (1940); omul politic republican american și jucătorul de tenis Dwight F. Davis, creatorul turneului care-i poartă numele – „Cupa Davis” (1945); fizicianul american de origine italiană Enrico Fermi, laureat al Premiului Nobel (1954); scriitorul american Richard Wright (1960); poetul, prozatorul și memorialistul român Dimitrie Stelaru (1971); scriitoarea română de limbă franceză Martha Bibescu (1973); Principesa Elena de Grecia şi Danemarca, soţia regelui Carol al II-lea al României şi mama regelui Mihai I (1982); ieromonahul Arsenie Boca, duhovnic român şi pictor bisericesc (1989); pictorul australian Sidney Nolan (1992); actriţa şi scenarista americană Bethel Leslie (1999); actorul român Dan Tufaru (2002); prozatoarea română Ioana Postelnicu (2004); actorul american de film de origine canadiană Leslie Nielsen (2010); fizicianul american Samuel T. Cohen, inventatorul bombei cu neutroni (2010); actorul, scenaristul şi producătorul mexican Roberto Gómez Bolaños, poreclit „Chespirito” (2014); actorul, regizorul şi profesorul român Mircea Anca (2015); atletul român și antrenorul emerit de atletism Ion Puică, specializat în alergările de semifond şi fond (2019); actorul şi culturistul britanic David Prowse, omul din spatele măştii lui Darth Vader în trilogia originală „Războiul Stelelor” (2020); medicul veterinar, cercetătorul și profesorul român Nicolae M. Manolescu, creator al şcolii româneşti de hematologie şi citologie veterinară (2020) și designerul american de modă Virgil Abloh (2021).

Septimiu Cioloboc