Oameni & Fapte - 28 iunie

[altmarius]

Este cea de-a 179-a zi a lui 2022. Au rămas 186 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:31 şi va apune la ora 21:19.

– Astăzi este „Ziua Ziaristului Român”, ediția a VIII-a, organizată de Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România. Este o zi de reculegere şi reflecţie asupra propriei meniri profesionale şi a propriei istorii, deoarece – istoria a dovedit-o! – presa poate fi arestată, iar graniţele pot fi modificate peste noapte. Ziua de 28 iunie este emblematică pentru importanţa pe care ar trebui să o aibă profesia de jurnalist în România, întrucât 28 iunie 1883 a fost ziua în care Mihai Eminescu era scos cu forţa din viaţa publică şi băgat în cămaşa de forţă. A fost ziua în care, practic, presa a fost arestată, Eminescu fiind, la momentul acela, cea mai puternică voce publică. Această zi neagră a presei româneşti se suprapune, nefericit, cu o altă zi funestă a istoriei noastre: 28 iunie 1940, ziua în care s-a pus în aplicare Tratatul Ribbentrop-Molotov, iar armata şi administraţia română au fost nevoite, sub ameninţarea războiului, să se retragă dincoace de Prut. NOTĂ: La 3 mai este celebrată „Ziua Mondială a Libertăţii Presei”, hotărâtă de Adunarea Generală a ONU, la 23 decembrie 1993.

– Este „Ziua Constituţiei în Ucraina” – sărbătoare naţională. În 28 iunie 1996 Rada Supremă a Ucrainei a adoptat o nouă Lege de bază a ţării – prima Constituţie a Ucrainei independente. Constituţia a întărit baza legală a statului, suveranitatea şi integritatea teritorială.

– La 28 iunie 1358 Ludovic I de Anjou, regele Ungariei, acorda negustorilor braşoveni liberă trecere pentru negoţul lor cu Ţara Românească. Se confirma astfel existenţa unui drum comercial din Transilvania către Valea Prahovei şi a Buzăului, spre Dunăre, cale care se va numi „drumul Brăilei”.

– În 1581 a fost tipărită „Evanghelia cu învățătură” sau „Cazania”, ultima și cea mai de seamă carte tipărită de diaconul Coresi, iar pe 28 iunie 1651 a început Bătălia de la Beresteczko, între cazacii zaporojeni răsculați, conduși de hatmanul Bogdan Hmelnițki şi armata polono-lituaniană în frunte cu regele Ioan al II-lea Cazimir, cea mai mare luptă din secolul al XVII-lea.

– La 28 iunie 1846 inventatorul belgian Adolphe Sax a patentat saxofonul, iar în 1883 poetul român Mihai Eminescu era arestat la Baia Mitrașevschi din Bucureşti și internat la spitalul doctorului Alexandru A. Suțu.

– În 1914, la Sarajevo (în Bosnia), arhiducele Franz-Ferdinand, moştenitorul tronului Austro-Ungariei, a fost asasinat împreună cu soţia sa de către un naţionalist sârb. Fapta a servit Austro-Ungariei şi Germaniei ca pretext pentru declanşarea Primului Război Mondial (1914-1918). Pe 28 iunie 1919 s-a semnat Tratatul de la Versailles (din Franţa), între Puterile Aliate şi Germania, document ce punea capăt, din punct de vedere diplomatic, primei conflagraţii mondiale.

– În 1920 România stabilea relaţii diplomatice la nivel de legaţie cu Finlanda, iar la 28 iunie 1923 s-a adoptat, în ţara noastră, Legea asupra proprietăţii literare şi artistice, ce proclama principiul respectării şi garantării proprietăţii creaţiilor intelectuale. În 1926 s-a înființat marca de motoare „Mercedes-Benz” prin fuziunea companiilor conduse de Gottlieb Daimler și Karl Benz, iar la 28 iunie 1940, în urma notelor ultimative din 26 şi 27 iunie adresate României de către URSS, Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa au fost cedate sovieticilor.

– La 28 iunie 1940 generalul francez Charles de Gaulle a înfiinţat, la Londra, Comitetul Naţional de Eliberare a Franţei. În aceeaşi zi, Marea Britanie l-a recunoscut ca lider al Franţei Libere. În perioada 28-30 iunie 1941 a avut loc Pogromul de la Iaşi, primul masacru antisemit de la declanşarea operaţiunii „Barbarossa” împotriva URSS (22 iunie 1941), operaţiune la care România condusă de Ion Antonescu a participat ca aliat al Germaniei naziste.

– În 1948, la Lausanne (Elveţia), a fost fondată Uniunea Internaţională a Arhitecţilor (UIA) şi tot atunci s-a înfiinţat, la Praga, Institutul Internaţional de Teatru, cea mai importantă organizaţie internaţională neguvernamentală din domeniul artelor spectacolului. În anul 1976 Arhipelagul Seychelles îşi proclama independenţa ca republică, în cadrul Commonwealth-ului, iar la data de 28 iunie 1986 s-a inaugurat noul edificiu al Palatului Pionierilor şi Şoimilor Patriei din Bucureşti (astăzi, „Palatul Copiilor”).

– În 1991 a fost inaugurată, la Bucureşti, „Casa Americii Latine” şi tot atunci a început, la Budapesta, ultima sesiune a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER), la care a participat şi România. La 28 iunie 2001 fostul preşedinte sârb Slobodan Milošević era deferit Tribunalului de la Haga, sub acuzația de crime împotriva omenirii.

28 iunie 1577 – Peter Paul Rubens, pictor

– În 28 iunie s-au născut: pictorul flamand Peter Paul Rubens (1577); filosoful, scriitorul şi muzicianul francez Jean-Jacques Rousseau (1712); violonistul, compozitorul, dirijorul și pedagogul german Joseph Joachim. (1831); publicistul, cronicarul literar şi dramatic, traducătorul şi omul politic conservator român Petre P. Carp, fost ministru şi prim-ministru (1837); dramaturgul şi prozatorul italian Luigi Pirandello, laureat Nobel (1867); poetul spaniol José Maria Gabriel Y Galán (1870); arhitectul şi urbanistul român Ion D. Berindei (1871); matematicianul francez Henri Leon Lebesque (1875); generalul român Paul Teodorescu, fost ministru al aerului şi marinei (1888); poetul și criticul literar egiptean Abbas Mahmoud al-Akkad (1889); compozitorul român Grigore Ghidionescu (1901); fiziciana americană de origine germană Maria Goeppert-Mayer, laureată Nobel (1906); autorul britanic de romane poliţiste Eric Ambler (1909); dirijorul româno-francez Sergiu Celibidache (1912); eroina anticomunistă română Elisabeta Rizea (1912); prozatorul, dramaturgul, scenaristul şi eseistul român Ion D. Sîrbu (1919); sculptorul român Marcel Guguianu (1922); actorul american de film, scenaristul, producătorul şi regizorul Mel Brooks (1926); chimistul american Frank Sherwood Rowland, laureat Nobel (1927); compozitorul român, pianistul, dirijorul şi omul de radio şi de televiziune Paul Urmuzescu (1928); jurnalistul britanic Harold Evans, figură emblematică a ziarului „Sunday Times” (1928); biochimistul și biologul american de origine irlandeză William C. Campbell, laureat Nobel (1930); regizorul britanic de film şi televiziune Jack Gold (1930); scriitorul argentinian Juan José Saer (1937); preotul român Petru Gherghel, episcop romano-catolic emerit de Iaşi (1940); artista plastică română Olga Morărescu Mărginean (1942); fizicianul german Klaus von Klitzing, laureat Nobel (1943); poetul, traducătorul şi editorul polonez Ryszard Krynicki (1943); poetul, publicistul, jazzologul, diplomatul şi profesorul român Virgil Mihaiu (1951); atletul italian Pietro Paolo Mennea, campion olimpic şi recordman mondial la alergare (1952); interpretul român de muzică populară Vasile Iova (1954); criticul de film, eseistul, prozatorul şi traducătorul român Alex Leo Şerban (1959); omul politic român Leonard Orban, fost ministru şi fost comisar european (1961); atleta română Anișoara Cușmir-Stanciu, campioană olimpică la săritura în lungime (1962); actorul american de film, producătorul, scenaristul şi scriitorul John Cusack (1966); medicul chirurg român Cătălin Constantin Badiu, specializat în chirurgie cardiovasculară de ultimă generație (1975) și fotbalistul român Bogdan Stancu (1987).

– La 28 iunie au murit: cartograful și geograful flamand Abraham Ortelius (1598); ierarhul român Andrei Șaguna, mitropolit al Transilvaniei (1873); americanca Maria Mitchell, prima femeie astronom din SUA (1889); arhiducele Franz-Ferdinand, moştenitorul tronului Austro-Ungariei (asasinat în 1914); pictorul român Ștefan Luchian (1916); pictorul american Albert Henry Munsell (1918); poetul și prozatorul rus Velimir Hlebnikov (1922); prozatorul şi publicistul român Stejar Ionescu (1928); actrița şi regizoarea americană Mary Antoinette [Tony] Perry, co-fondatoarea organizaţiei „American Theatre Wing” (1946); juristul şi istoricul român George Fotino (1969); compozitorul, pianistul și dirijorul spaniol José Iturbi (1980); regizorul olandez de film documentar Joris Ivens (1989); jucătorul leton de șah Mihail Tal, campion mondial (1992); compozitorul român Adalbert Winkler (1992); basul bulgar Boris Christoff (1993); filologul şi criticul literar italian Aurelio Roncaglia (2001); prozatorul, reporterul şi cineastul român Romulus Zaharia (2006); actorul și cântărețul portughez Angélico Vieira (2011); arhitectul român Camil Roguski (2012); chitaristul american Scotty Moore, pionier al muzicii rock’n’roll (2016) și jurnalistul român Florin Condurățeanu (2021).

Septimiu Cioloboc