Oameni & Fapte - 27 octombrie

[altmarius]

 Este cea de-a 300-a zi a lui 2022. Au mai rămas 65 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:56 şi va apune la ora 18:15.

– Ortodocşii îl prăznuiesc pe Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, ale cărui Sfinte Moaşte se păstrează în Catedrala Patriarhală.

– Astăzi este „Ziua Mondială a Patrimoniului Audiovizual”, adoptată la cea de-a 33-a Conferinţă Generală UNESCO de la Paris, din 1980. Ziua oferă oportunitatea de a creşte gradul de conştientizare pentru a se lua măsuri urgente în vederea recunoaşterii importanţei documentelor audiovizuale. Este şi Ziua Naţională a statului insular Sfântul Vincenţiu şi Grenadine (situat în Arhipelagul Antilelor Mici din Marea Caraibilor), unde se aniversează proclamarea independenţei din 1979. Tot astăzi e Sărbătoarea Naţională a Republicii Turkmenistan, unde se aniversează proclamarea independenţei din 1991.

– La 27 octombrie 1553 teologul şi medicul spaniol Miguel Servet a fost ars pe rug la Geneva, după ce a criticat calvinismul. Prin semnarea Tratatului de la Blaj, din 1687, douăsprezece oraşe şi cetăţi din Transilvania au fost puse la dispoziţia trupelor imperiale, pentru a căror întreţinere erau necesare fonduri importante. Fapta a marcat începutul dominaţiei habsburgilor în Transilvania. Imperiul recunoştea, în document, privilegiile ţării şi domnia ereditară a lui Apafi Mihály, principe al Transilvaniei între anii 1661-1690.

– În 1795 Spania și SUA au semnat Tratatul de la San Lorenzo, în virtutea căruia erau stabilite granițele de sud ale Statelor Unite ale Americii la paralela 31, fapt ce a dat acestora dreptul de a expedia mărfuri pe fluviul Mississippi fără a plăti taxe Spaniei. Tratatul lui Pinckney (cunoscut și ca Tratatul de la San Lorenzo, Tratatul de la Madrid sau Tratatul de prietenie, limite și navigație dintre Spania și SUA) stabilea, astfel, granițele dintre Statele Unite ale Americii și coloniile spaniole.

– În 1904 intra în funcţiune prima linie de metrou din New York. Reţeaua de linii avea să devină cea mai mare din SUA şi una dintre cele mai mari din lume. În timpul Primului Război Mondial, Guvernul României a adresat, la 27 octombrie 1918, un ultimatum trupelor de ocupaţie, prin care le cerea să părăsească teritoriul ţării în 24 de ore.

– În 27 octombrie 1938 s-a inaugurat, la Târgu Jiu, „Coloana Infinitului” sau „Coloana fără sfârşit”, celebra sculptură a lui Constantin Brâncuşi, parte a trilogiei Ansamblului Monumental din Târgu Jiu, alcătuit din Coloana Infinită, Poarta Sărutului şi Masa Tăcerii, opere ale sculptorul român. Înaltă de 29,35 de metri, coloana este compusă din 15 moduli octaedrici, având la extremităţi câte o jumătate de modul. Denumirea ei originală a fost „Coloana recunoştinţei fără sfârşit”, fiind dedicată soldaţilor români din Primul Război Mondial, căzuţi în 1916 în luptele de pe malul Jiului. Tot în anul 1938 firma americană „Du Pont” anunţa denumirea primei fibre sintentice: nylon.

– La 27 octombrie 1998, Gerhard Schröder (până atunci prim-ministru al landului Saxonia Inferioară) era ales, în premieră, cancelar al Germaniei, funcție pe care a deținut-o până în 22 noiembrie 2005. A fost precedat de Helmut Kohl și succedat de Angela Merkel. La 22 octombrie 2002, a fost reales cancelar de către Bundestag. La 21 martie 2004, a demisionat din fruntea partidului SPD, iar în noiembrie 2005, şi-a încheiat mandatul de cancelar al Germaniei, anunţând că nu vrea să ocupe funcţia de vicecancelar, ca adjunct al Angelei Merkel.

– În 27 octombrie 2007 a fost lansat oficial „Trinitas TV” din Bucureşti, primul post de televiziune al Bisericii Ortodoxe Române.

– La 27 octombrie s-au născut: teologul olandez Erasmus din Rotterdam (1466); navigatorul și exploratorul britanic James Cook, autor a trei expediţii succesive în jurul Pământului (1728); pictorița britanică Mary Moser (1744); violonistul şi compozitorul italian Niccolò Paganini (1782); industriaşul şi inventatorul american Isaac Merrit Singer (1811); omul politic republican și fostul preşedinte american Theodore Roosevelt (1858); prozatorul român Titus Hotnog (1890); arhitectul român Ştefan Balş-Lupu (1902); organistul, clavecinistul, compozitorul şi profesorul german Helmut Walcha (1907); istoricul şi dascălul român Alexandru Elian (1910); chimistul ceh Otto Wichterle, care a inventat lentilele de contact (1913); poetul galez Dylan [Marlais] Thomas (1914); economistul, juristul, gazetarul, cercetătorul şi diplomatul român Costin Murgescu (1919); actriţa, cântăreaţa şi dansatoarea americană Nanette Fabray (1920); actriţa de teatru și film, scenarista, poeta și jurnalista americană Ruby Dee (1922); comedianul francez de origine marocană Michet Galabru (1922); pictorul american Roy Lichtenstein (1923); interpreta română de muzică populară Lucreţia Ciobanu (1924); actorul, scenaristul, dramaturgul, criticul literar, eseistul şi scriitorul român de literatură ştiinţifico-fantastică Romulus Bărbulescu (1925); avocatul, politicianul şi fostul secretar de stat american Warren Christopher (1925); antrenorul român de handbal Oprea Vlase, cvadruplu campion mondial cu naţionala masculină a României (1937); scriitoarea, medicul psihiatru și activista egipteană Nawal El-Saadawi (1931); actriţa română Sanda Toma (1934); actorul şi regizorul grec Giorgos Konstantinou (1934); actorul, scenaristul și regizorul american Frank Adonis (1935); actorul român Dumitru Furdui (1936); soprana română Niculina Cârstea (1936); comicul, actorul de film, scenaristul și producătorul britanic John Cleese (1939); poetul și matematicianul român Aurel Buricea (1943); compozitorul şi instrumentistul român Romeo Vanica, membru fondator al trupei „Mondial” (1945); interpreta română de muzică uşoară și actrița Mihaela Mihai (1946); actorul italian de film, regizorul şi scenaristul Roberto Benigni (1952); pianista franceză Brigitte Engerer (1952); oratoarea, scriitoarea americană și teologul ortodox Frederica Mathewes-Green, autoare de cărți despre creștinismul timpuriu și Biserica Ortodoxă (1952); actriţa română Teodora Mareş (1962); cântăreaţa suedeză Jessica Andersson (1973) și cântăreaţa şi actriţa britanică Kelly Osbourne, fiica marelui muzician Ozzy Osbourne (1984).

– În 27 octombrie au murit: principele Transilvaniei Gabriel Báthory (1613); astronomul englez John Wrottesley (1867); prozatorul, dramaturgul şi eseistul român Bogdan Amaru (1936); soprana americană de origine evreiască Alma Gluck, una din cele mai faimoase cântăreţe de operă ale lumii (1938); compozitorul şi pianistul italian Franco Alfano (1954); fiziciana suedeză de origine austriacă Lise Meitner, de mulţi considerată adevărata autoare a bombei atomice (1968); prozatoarea română Alice Botez (1985); fizicianul american Thomas Townsend Brown (1985); actorul şi regizorul italian de film Ugo Tognazzi (1990); regizorul român Bob Călinescu, pionier al filmului românesc de animaţie și inovator al tehnicii de animaţie tridimensionale (1990); regizorul şi scenaristul francez Jacques Démy (1990); compozitorul român de muzică uşoară Dinu Giurgiu (1999); fostul preşedintele argentinian Néstor Kirchner (2010); compozitorul german Hans Werner Henze (2012); cântăreţul şi compozitorul american de jazz şi soul Terry Callier (2012); scriitorul, traducătorul, editorul, antologatorul, bloggerul și redactorul român Ştefan Ghidoveanu (2014); actriţa română Mitzura Arghezi, fiica poetului Tudor Arghezi (2015); poetul, compozitorul, muzicologul, traducătorul şi profesorul român Nicolae Coman (2016); fostul disident și prizonier politic sovietic Vladimir [Konstantinovici] Bukovski (2019) și artista plastică și pictorița română Daniela Sălăjan, expertă în conservare-restaurare pictură (2021).

Septimiu Cioloboc