Oameni & Fapte - 26 noiembrie

[altmarius]

Este cea de-a 330-a zi a lui 2019. Au mai rămas 35 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:38 şi va apune la ora 16:39.

- Astăzi este „Ziua Internaţională a Carenţei de Fier”, marcată din anul 2015, pentru a atrage atenția asupra importanței recunoașterii multiplelor simptome asociate carenței de fier, care afectează 30% din populația lumii, conform Organizației Mondiale a Sănătății.

- La 26 noiembrie 1778 exploratorul englez James Cook devenea primul european care călca pe insula Maui, din Insulele Hawaii. În anul 1832 era pus în funcțiune, la New York, primul tramvai din lume care circula în oraş, tramvai urban construit de John Stephenson. Acest mijloc de transport în comun făcea legătura între Manhatann şi Harlem, iar la inaugurare au luat parte, ca pasageri, primarul şi cei mai importanţi demnitari din New York. În cele trei vagoane trase de patru cai încăpeau 30 de oameni.

- La 26 noiembrie 1874 parlamentul maghiar vota o serie de legi electorale care s-au aplicat şi în Transilvania, legi în urma cărora cei mai mulţi români erau excluşi de la vot. În anul 1891 Societatea Română de Timbrologie şi-a schimbat numele în Societatea Filatelică Română, iar pe 26 noiembrie 1909 a avut loc, la Teatrul Naţional din Bucureşti, premiera piesei „Viforul”, de Barbu Ştefănescu-Delavrancea.

- În 1917 România semna, la Focşani, armistiţiul cu Puterile Centrale, ca urmare a condiţiilor militare intervenite după armistiţiul ruso-german de la Brest-Litovsk, iar pe 26 noiembrie 1922 egiptologul englez Howard Carter descopea în Valea Regilor, pe versantul drept al Văii Nilului (din Egipt), mormântul faraonului egiptean Tutankhamon (1333-1325 î.Hr.).

- La 26 noiembrie 1940, în închisoarea de la Jilava, legionarii au împușcat 64 de demnitari ai regimului carlist, participanţi la represiunile antilegionare. Între aceștia: Gheorghe Argeşanu, premier al României, general Gabriel Marinescu, ministru de interne, Victor Iamandi, ministru de justiţie și Mihail Moruzov, şef al Serviciului Secret de Informaţii. În 1957 Adunarea Generală a ONU a adoptat, în unanimitate, rezoluţia iniţiată de România, intitulată „Bazele cooperării economice internaţionale”, prima rezoluţie iniţiată de România la ONU.

- În 1965 a fost lansat primul satelit artificial francez, „Astérix-1”, de la baza spațială de la Hammaguir (vestul Algeriei), iar în anul 1968 a fost adoptată Convenţia ONU privind imprescriptibilitatea crimelor de război şi a crimelor împotriva umanităţii. În 26 noiembrie 1988 a avut loc, la Berlin, prima ediție a Premiilor Academiei Europene de Film, care răsplătesc, anual, cele mai importante realizări cinematografice europene. Inițial denumite Premiile Felix, acestora li s-a schimbat numele în 1997. Tot din 1997, ceremonia este găzduită, la fiecare doi ani, de Berlin, iar între, de diverse orașe europene. Cel mai bun film al ediției inaugurale a fost „A Short Film About Killing” („Krotki Film o Zabijaniu”), o producție poloneză a regizorului Krzysztof Kieslowski, iar cel mai bun regizor european a fost desemnat germanul Ernst Wilhelm Wenders.

- Zece atacuri teroriste simultane au avut loc la 26 noiembrie 2008 în cel mai mare oraș din India, Mumbai, atacuri în urma cărora cel puțin 200 persoane (printre care s-au numărat şi zeci de străini) au murit și alte sute de oameni au fost răniți. Atacurile s-au produs în South Mumbai: în gara Chhatrapati Shivaji Terminus, la două hoteluri de cinci stele, la spitalul Cama, la sediul poliției și la restaurantul turistic „Leopold Café”.

- În 26 noiembrie s-au născut: inginerul și inventatorul englez William George Armstrong, care a realizat acumulatorul electric (1810); publicistul şi omul politic român Alexandru Roman, unul dintre conducătorii luptei politice a românilor transilvăneni (1826); prozatorul şi eseistul român Nicolae Predescu (1834); astronomul francez Auguste Honoré Charlois, care a descoperit 101 asteroizi (1864); prozatorul român Ioan Adam (1875); medicul şi profesorul român Valeriu [Lucian] Bologa, fondatorul şcolii de istoria medicinii din Cluj-Napoca (1892); actorul român Nicolae Băltăţeanu (1893); matematicianul american Norbert Wiener, fondatorul ciberneticii ca o nouă ştiinţă (1894); istoricul literar, editorul şi traducătorul român Dumitru Murăraşu (1896); chimistul german Karl Ziegler, laureat Nobel (1898); prozatorul şi dramaturgul român Mihail Drumeş (1901); dramaturgul, prozatorul, memorialistul şi eseistul francez de etnie română Eugen Ionescu (1909); actorul american Cyril Cusack (1910); geofizicianul român Liviu Constantinescu (1914); avocatul şi fostul președinte chilian Patricio Aylwin Azocar (1918); scriitorul şi editorul american Frederik [George] Pohl, unul dintre întemeietorii genului science fiction (1919); desenatorul american Charles M. Schulz, creatorul lui Snoopy, personajul de desene animate (1922); actrița elvețiană Annemarie Düringer (1925); dramaturgul, poetul, prozatorul, eseistul şi traducătorul român Ion Omescu (1925); actorul german Ralf Wolter (1926); scriitorul român Tudor Opriş (1926); dirijorul român Stelian Olariu (1928); compozitorul slovac Slavko Avsenik (1929); criticul, teoreticianul literar și eseistul român Ion Vlad (1929); arhitectul şi sculptorul argentinian Adolfo Pérez Esquivel, laureat Nobel (1931); producătorul şi regizorul american de televiziune Tony [Anthony] Verna, inventatorul „reluărilor instantanee” din timpul transmisiunilor sportive (1933); dirijorul și profesorul român Alexandru Şumski (1933); cântăreaţa și compozitoarea afro-americană de pop-rock, actrița și scriitoarea Tina Turner, „regina Rock and Roll” (1939); gazetarul sportiv român Sorin Alexandru Satmari (1944); muzicianul britanic John McVie, membru al trupelor rock „Fleetwood Mac” și „John Mayall” (1945); biologul american de origine australiană, Elizabeth Blackburn, laureată a Premiului Nobel (1948); canoistul român Ivan Patzaichin, multiplul campion olimpic și mondial la kajac-canoe, fost antrenor al lotului olimpic român de kaiac-canoe (1949); soprana şi profesoara română Ioana Bentoiu (1955); pianista română Dana Ciocârlie (1967); pugilistul român Francisc Vaștag, multiplu campion european şi mondial, fost antrenor al lotului naţional de box al României (1968); soprana română Mirela Zafiri (1971); cântăreaţa şi compozitoarea britanică Natasha Bedingfield (1981); scrimera română Ana Maria Brânză, vicecampioană olimpică şi campioană mondială la spadă (1984) şi fotbalistul englez Danny Welbeck (1990).

- În 26 noiembrie au murit: poetul polonez Adam Mickiewicz (1855); poetul şi romancierul german Joseph Eichendorff (1857); matematicianul rus Pafnuti Cebîșev (1894); academicianul, politicianul și istoricul ucrainean Mihailo Hrușevski (1934); matematicianul şi astronomul român Constantin C. Popovici (1956); soprana italiană Amelita Galli-Curci (1963); scriitorul german Arnold Zweig (1968); criticul literar, poetul, eseistul şi traducătorul român Vladimir Streinu (1970); compozitorul francez Emmanuel Bondeville (1987); antropologul american de origine britanică Ashley Montagu (1999); cineastul francez Philippe de Broca (2004); inginerul și inventatorul român Victor Toma, autorul primului calculator electronic din România (2008); scrimera română Ecaterina Stahl-Iencic (2009); pictorul român Constantin Dipşe (2010); chirurgul american Joseph Murray, primul care a reușit un transplant de organ uman – prelevarea unui rinichi (2012); compozitorul, instrumentistul şi actorul român de film Temistocle Popa (2013); fotograful şi pictorul american Saul Leiter (2013); jurnalistul, scriitorul și profesorul român Sorin Preda (2014); traducătoarea şi publicista română Antoaneta Ralian (2015); jurnalistul român Victor Spirache, realizator de emisiuni la Radiodifuziunea Română (2015); regizorul de film, scenaristul, producătorul și poetul italian Bernardo Bertolucci, autorul unor filme celebre precum „Ultimul tango la Paris” şi „Ultimul împărat” (2018) și realizatorul american de desene animate, actorul de voce și profesorul Stephen Hillenburg, care a creat serialul „SpongeBob SquarePants” (2018).

Septimiu Cioloboc