Oameni & Fapte - 18 martie

[altmarius]

Este cea de-a 77-a zi a lui 2022. Au mai rămas 288 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:29 şi va apune la ora 18:31.

– Astăzi este „Ziua Internaţională a Somnului”, inițiată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru prima dată la 14 martie 2008. Este marcată, anual, în vinerea dinaintea echinocțiului de primăvară, fiind menită să aducă în atenţie importanţa pentru sănătate a unui somn de calitate şi să tragă un semnal de alarmă asupra pericolului pe care îl prezintă tulburările de somn, în special a apneii obstructive. Sloganul din 2022 este: „Somn de calitate, minte sănătoasă, lume fericită”.

– La 18 martie 37 d.Hr. senatul roman l-a proclamat pe Caligula împărat, iar în 1314 Jacques de Molay, ultimul Mare Maestru al Cavalerilor Templieri, a fost ars pe rug. În 18 martie 1833 s-a constituit la Iași, Societatea de Medici și Naturaliști, prima societate științifică din România, iar în 1856, s-a semnat Tratatul de la Paris, care a încheiat Războiul Crimeii (1853-1856), document ce prevedea, între altele, înlăturarea protectoratului rus asupra Principatelor Române, menţinerea suzeranităţii otomane sub garanţia colectivă a marilor puteri europene şi convocarea unor Adunări ad-hoc pentru consultarea populaţiei privind unirea, sau nu, a Moldovei cu Țara Românească.

– La 18 martie 1861 s-a proclamat Regatul Italiei, iar în 1866 a fost adoptată, în România, Legea învoielilor agricole, o lege pentru tocmeli de lucrări agricole și pentru executarea lor. În 1871 s-a instaurat „Comuna din Paris”, guvern rezultat al insurecţiei populaţiei din capitala Franţei, iar la 18 martie 1887 principele Ferdinand al României a fost declarat, în mod oficial, moștenitor al tronului, conferindu-i-se și titlul de Alteță Regală Principe de România. În 1900 a luat fiinţă clubul olandez de fotbal Ajax Amsterdam, iar pe 18 martie 1906 inginerul Traian Vuia, pionier al aviaţiei româneşti şi mondiale, a realizat, la Paris, primul zbor din lume cu un aparat mai greu decât aerul, folosind exclusiv mijloace proprii de bord.

– În 18 martie 1921 s-a semnat Pacea de la Riga (sau Tratatul de la Riga), între Polonia și Rusia Sovietică, la terminarea războiului polono-sovietic. Dar, în ciuda succeselor poloneze, Rusia Bolșevică a anexat Ucraina și Belarus.

– Una dintre cele mai violente tornade din istoria SUA a lovit la 18 martie 1925 statele Missouri, Indiana şi Illinois, ducând la moartea a circa 700 de oameni şi la rănirea altor 13.000. Pagubele au fost de 16,5 miliarde de dolari, iar fenomenul a rămas știut în istorie cu denumirea de „Tri-State Tornado”.

– La 18 martie 1945 aviaţia americană a bombardat Berlinul, lansând asupra capitalei Germaniei naziste 1.250 de bombe, iar în 1953 un cutremur a zgâlţâit vestul Turciei, omorând 250 de persoane. În 18 martie 1954 a apărut, la București, săptămânalul „Gazeta literară”, organ al Uniunii Scriitorilor din România, iar în 1965 cosmonautul sovietic Alexei Leonov a pășit, pentru prima dată în istoria lumii, în afara unei nave spațiale, vreme de 12 minute și 9 secunde. Tot atunci s-a petrecut o faptă mai mică, terestră, a unor oameni mărunţi: Marea Adunare Națională l-a ales pe Gheorghe Gheorghiu-Dej ca președinte al Consiliului de Stat Român, iar ca președinte al Consiliului de Miniștri, pe Ion Gheorghe Maurer.

– O mumie veche de 4.400 de ani a fost găsită în Piramida lui Kheops din Egipt la 18 martie 1989, iar în 1990 doi bărbați îmbrăcați în ofițeri de poliție au furat 12 pânze de la „Muzeul Boston” din Massachusetts în valoare totală de aproape 300 milioane de dolari. Trei dintre opere erau semnate de Rembrandt, iar făptaşii nu au fost depistați niciodată, deoarece au distrus casetele cu înregistrările din muzeul american și nu au lăsat amprente.

– La 18 martie 1998 a început să funcţioneze, operaţional, la Bruxelles, misiunea diplomatică a României pe lângă NATO, iar între 18-27 martie 2002 s-a desfăşurat recensământul populaţiei şi al locuinţelor din România. Numărul persoanelor înregistrate (21.680.974) a scăzut cu 1.129.061 faţă de recensământul din 1992, iar ponderea populaţiei române în totalul cetăţenilor era de 89,47%.

– În 2003 s-a inaugurat Institutul Naţional de Criminologie, primul cu acest profil din România, iar pe 18 martie 2014 Federaţia Rusă a anexat Crimeea, în urma semnării unui tratat la Kremlin, de către Vladimir Putin şi liderii proruşi ai peninsulei. Ataşarea Crimeii nu este recunoscută, însă, nici de Kiev şi nici de comunitatea internaţională, ea fiind, ca şi semnarea tratatului, precedată, la 16 martie, de un referendum separatist în cadrul căruia circa 97% dintre cei cu drept de vot s-ar fi pronunţat în favoarea anexării Crimeii la Rusia.

– În 18 martie s-au născut: poetul, prozatorul, dramaturgul și revoluționarul pașoptist român Constantin D. Aricescu (1823); poetul și criticul francez Stéphane Mallarmé (1842); compozitorul și dirijorul rus Nikolai Andreievici Rimski-Korsakov (1844); inginerul german Rudolf Diesel, inventatorul motorului cu aprindere prin compresiune care-i poartă numele (1858); omul politic conservator britanic și premierul [Arthur] Neville Chamberlain (1869); compozitorul, muzicologul şi criticul muzical italian Gian Francesco Malipiero (1882); etnograful, istoricul de artă, muzeograful, colecționarul şi publicistul sas transilvănean Julius Bielz (1884); prozatorul, traducătorul și diplomatul român Al.[exandru] Duiliu Zamfirescu, fiul lui Duiliu Zamfirescu (1892); poetul și matematicianul român Ion Barbu (1895); poetul şi publicistul român Alexandru Colorian (1896); actorul român Ion Finteșteanu (1899); fizicianul american Thomas Townsend Brown (1905); istoricul, criticul de artă şi poetul român Barbu Brezianu, fost deţinut politic (1909); prozatoarea română Ioana Postelnicu (1910); folcloristul, dirijorul și compozitorul român George Marcu (1913); regizorul de film, scenaristul şi actorul francez René Clément (1913); etnologul şi folcloristul român Gheorghe Pavelescu (1915); epigramistul, juristul şi omul politic liberal român Mircea Ionescu Quintus, deținut politic și fost preşedinte al Partidului Naţional Liberal (1917); cercetătoarea română Elena Piru, istoric literar (1919); ÎPS Bartolomeu [Valeriu Anania], arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului, mitropolit al Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, teolog, dramaturg şi poet (1921); criticul, istoricul literar, comparatistul şi profesorul român Romul Munteanu (1926); actorul american de film Peter Graves (1926); juristul român Ion P. Filipescu, specialist în domeniul dreptului civil, al dreptului internaţional privat şi al dreptului comercial internaţional (1927); scriitoarea germană Christa Wolf (1929); trompetistul britanic de jazz Pat Halcox (1930); scriitorul american John (Hoyer) Updike, laureat a două Premii Pulitzer (1932); cântăreţul american de muzică country, chitaristul și jucătorul profesionist de baseball Charley Pride (1934); compozitorul român de muzică uşoară, pianistul, interpretul vocal și mediatorul Horia Moculescu, creator de programe de televiziune (1937); cântăreţul afro-american de muzică soul Wilson Pickett (1941); poetul, prozatorul, eseistul și traducătorul român Eugen Dorcescu (1942); actorul american Kevin Dobson, cunoscut pentru rolurile din seriale ca „Kojak” şi „Days of Our Lives” (1943); părintele duhovnic român Ghelasie de la Frăsinei (1944); pictorul, graficianul, publicistul și profesorul român Sorin Dumitrescu (1946); politiciana și fosta diplomată georgiană Salome Zurabișvili, prima femeie președinte din istoria Georgiei (1952); ÎPS Casian Crăciun, arhiepiscop al Dunării de Jos (1955); actorul, regizorul și directorul român de teatru de etnie maghiară Bessenyei István (1955); scriitorul, fizicianul şi filosoful român Horia-Roman Patapievici (1957); regizorul, scenaristul şi producătorul francez de film Luc Besson (1959); cântăreaţa şi actriţa americană de origine cubaneză Irene Cara (1959); muzicianul american, solistul, toboșarul și compozitorul Grant Hart, membru al formației rock „Husker Du” (1961); actrița americană, cântăreața și creatoarea de modă Vanessa Williams, prima femeie de culoare aleasă „Miss America” (1963) și criticul literar, scriitoarea și profesoara română Diana Manuela Câmpan (1972).

– La 18 martie au murit: pedagogul francez Valentin Häuy, fondatorul primei şcoli pentru nevăzători din lume (1822); matematicianul britanic Augustus De Morgan, considerat întemeietorul logicii formale (1871); filologul elveţian Adolf Tobler (1910); regele George I al Greciei (asasinat în 1913); prozatorul și profesorul român de estetică Ioan Paul (1926); istoricul și folcloristul român Mihai Costăchescu (1953); romancierul american Louis Bromfield (1956); Sfântul Episcop Nicolae Velimirovici al Ohridei și Jiciei zis „Nicolae al Sârbilor”, prolific scriitor bisericesc (1956); poetul, publicistul şi traducătorul român Vasile Al-George (1960); matematicianul american Norbert Wiener, care a fondat cibernetica precum o nouă știință (1964); compozitorul şi violonistul român Eugen Cuteanu (1968); filologul german Ernst Gamillscheg, specialist în filologie română (1971); psihanalistul şi filosoful german de origine evreiască Erich Fromm (1980); preotul român Ene Branişte, unul dintre cei mai de seamă teologi liturgiști ai Ortodoxiei românești (1984); muzicianul american Charles Williams Butterfield, printre cei mai buni trompetişti albi de Dixieland (1988); istoricul român Maria Holban (1991); actrița română Gina Patrichi (1994); poetul grec Odysseas Elytis, laureat al Premiului Nobel (1996); dirijorul şi compozitorul israelian Gary Bertini (2005); sculptorul român Ovidiu Maitec (2007); regizorul, scenaristul şi dramaturgul britanic Anthony Minghella, laureat al Premiului Oscar pentru filmul „Pacientul englez” (2008); actrița britanică Natasha Richardson (2009); avocatul şi diplomatul american Warren Christopher (2011); scriitorul american Lucius Shepard (2014); lingvistul şi ziaristul român Şerban Iliescu (2016); cântăreţul, chitaristul şi compozitorul american Chuck Berry, pionier al rock and roll-ului (2017); dansatoarea şi coregrafa americană Trisha Brown (2017) și astronautul și inginerul american Alfred Merrill Worden, pilotul modulului de comandă pentru misiunea lunară „Apollo 15” (2020).

Septimiu Cioloboc