Oameni & Fapte – 16 august

[altmarius]

- Este cea de-a 228-a zi a lui 2017. Au rămas 137 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 6:21 şi va apune la ora 20:30.

- Ortodocşii români îi sărbătoresc pe Sfinţii Martiri Brâncoveni (Constantin Voievod cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei) şi sfetnicul Ianache.

- În 16 august 1809, la inițiativa filosofului german Wilhelm von Humboldt, a fost fondată Universitatea Humboldt din Berlin, iar în anul 1858 regina Victoria a Marii Britanii a transmis, din Londra către SUA, cel dintâi mesaj oficial peste Oceanul Atlantic.

- La 16 august 1896, lângă oraşul canadian Dawson City, din teritoriul Yukon, s-a descoperit aur, faptă care a declanșat „Goana după Aur” din regiunea muntoasă Klondike. În anul 1906 a avut loc cutremurul catastrofal de la Valparaíso, din Chile. Magnitudinea seismului a fost de 8,6 grade pe scara Richter, iar numărul de victime s-a ridicat la 20.000.

- Pe 16 august 1925, la Mark Strand Theatre din New York City (SUA), a avut loc premiera filmului „Goana după aur”, al 72-lea film al lui Charlie Chaplin, considerat unul dintre cele mai bune filme din întreaga istorie a peliculelor mute. În 1936 s-au încheiat Jocurile Olimpice de Vară de la Berlin, transformate de guvernul german în propagandă politică profascistă.

- Între 16-24 august 1940 au avut loc tratativele româno-maghiare de la Turnu Severin, în cadrul cărora delegaţia maghiară cerea alipirea la Ungaria horthystă a mai mult de jumătate din suprafaţa Transilvaniei, iar delegaţia română susţinea doar principiul schimbului de populaţii. Eşecul negocierilor, previzibil, a dus la Dictatul de la Viena din 30 august 1940.

- În 1947 a apărut, în România, Legea reformei monetare, cu scopul stăvilirii inflaţiei şi a dezorganizării sistemului monetar al ţării, iar în 1954 a văzut lumina tiparului primul număr al revistei americane „Sports Illustrated”. La 16 august 1960 Ciprul îşi proclama independanţa faţă de Marea Britanie, iar în 2004 sonda spaţială robotizată americană „Cassini-Huygens” a descoperit două luni ale Planetei Saturn.

- La 16 august s-au născut: pictorul şi gravorul italian Agostino Carracci (1557); scriitorul moralist francez Jean de La Bruyère (1645); astronomul și geograful francez Pierre Méchain (1744); matematicianul și filozoful german Moritz Wilhelm Drobisch (1802); matematicianul britanic Arthur Cayley (1821); publicistul şi omul politic român Alexandru Hurmuzaki (1823); psihologul şi filosoful german Wilhelm Max Wundt (1832); fizicianul franco- luxemburghez Gabriel Lippmann, laureat Nobel (1845); poetul francez Jules Laforgue (1860); chimistul englez Frederick Stanley Kipping (1863); scriitorul englez T. E. Lawrence (1888); biochimistul american Wendell Meredith Stanley, laureat Nobel (1904); premierul israelian Menahem Begin, laureat Nobel (1913); criticul literar și publicistul român Virgil Ierunca (1920); poetul american și scriitorul Charles Bukowski (1920); prozatorul, criticul și istoricul literar român Ovid S. Crohmălniceanu (1921); fotbalistul german Helmut Rahn (1929); actorul american Robert Culp (1930); scriitorul german Reiner Kunze (1933); cântăreţul şi compozitorul român Florin Bogardo (1942); regizorul americano-canadian de film, scenaristul, actorul, producătorul şi inventatorul James Cameron (1954); cântăreaţa americană, compozitoarea, actriţa şi scriitoarea Madonna, supranumită „Regina muzicii pop” (1958); actorul american Timothy Hutton (1960); actorul de comedie, producătorul, scriitorul și regizorul american Steve Carell (1962); actrița sud-africano-americană, cântăreața și modelul Caron Bernstein (1970); fotbalistul ecuadorian Iván Hurtado (1974); înotătoarea maghiară Egerszegi Krisztina, multiplă campioană olimpică (1974); cântăreața americană Vanessa Carlton (1980); actorul american Cam Gigandet (1982) şi actrița americană Piper Curda (1997).

- În 16 august au murit: poetul și politicianul englez Andrew Marvell (1678); matematicianul elvețian Jakob Bernoulli (1705); misticul hinduist indian Ramakrishna (1886); farmacistul american John Pemberton, care a inventat „Coca-Cola” (1888); medicul francez Jean-Martin Charcot (1893); chimistul german Robert Wilhelm Bunsen (1899); preotul catolic german şi poetul Johann Martin Schleyer (1912); geologul și paleontologul român Sabba Ștefănescu (1931); prozatoarea şi jurnalista americană Margaret Mitchell, autoarea romanului „Pe aripile vântului” (1949); actorul american de film de origine maghiară Béla Lugosi, interpretul Contelui Dracula (1956); pictorul român Theodor Pallady (1956); chimistul şi fizicianul american Irving Langmuir, laureat Nobel (1957); microbiologul american Selman Abraham Waksman, laureat Nobel (1973); cântăreţul, chitaristul şi actorul american Elvis Presley, supranumit „Regele Rock-and-Roll-ului” (1977); istoricul și arheologul român Emil Condurachi (1987); actorul englez Stewart Granger (1993); scriitoarea americană Dorothy West (1998); gimnasta română Elena Leuşteanu-Teodorescu (2008) şi jurnalistul şi publicistul german Peter Scholl-Latour (2014).

Septimiu Cioloboc