Oameni & Fapte - 13 februarie

[altmarius]

 Este cea de-a 44-a zi a lui 2019. Au mai rămas 321 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:29 şi va apune la ora 17:43.

- Azi e „Ziua Mondială a Radioului”, UNESCO luând decizia de marcare a acestei zile pentru a proclama cooperarea internaţională între radiodifuzori, dar şi pentru a încuraja factorii de decizie în accesul la informaţie prin intermediul posturilor de radio de pe întreg mapamondul.

- În 1542 Catherine Howard, a cincea soție a regelui Henric al VIII-lea al Angliei, a fost executată pentru adulter, iar în anul 1633 savantul italian Galileo Galilei ajungea la Roma pentru procesul său în fața Inchiziției. În 1785 Crişan, unul dintre conducătorii răscoalei ţărăneşti de la 1784 din Transilvania, s-a spânzurat în închisoare, cu nojiţele de la opinci. Ceilalţi doi conducători, Horea şi Cloşca, au fost executaţi la 28 februarie 1785, prin tragere pe roată. În 1849 delegația română condusă de mitropolitul Andrei Șaguna prezenta împăratului Franz Joseph al Austriei „Petițiunea generală a fruntașilor români din Transilvania, Banat și Bucovina”, prin care se cerea recunoașterea națiunii române, iar în 1853 medicul chirurg și ortopedul francez Charles Gabriel Pravaz inventa seringa practică modernă. Măsurând 3 centimetri în lungime şi 5 milimetri în diametru, seringa era în întregime din argint. La 13 februarie 1880 România şi Regatul Ţărilor de Jos stabileau relaţii diplomatice la nivel de legaţie, care la 25 august 1966 au fost ridicate la rang de ambasadă.

- La 13 februarie 1895 a fost brevetat, la Paris, primul aparat de filmat, de proiecţie şi de copiat, denumit „Cinematograful Lumière”, după numele inventatorilor săi, fraţii Louis şi Auguste Lumière, iar în 1929 compozitorul Constantin Brăiloiu a inaugurat, la Radiodifuziunea Română, emisiunea „Cronica muzicală”. În 1931 oraşul New Delhi a devenit capitala Indiei, iar în 13 februarie 1945 sovieticii au eliberat capitala Ungariei, Budapesta, de sub ocupația fascistă şi tot atunci aviaţia britanică şi americană a bombardat oraşul german Dresda, fără a se pune de acord cu partea sovietică, omorând 200.000 de persoane.

- În 1960 Franța a detonat prima bombă nucleară, iar în 1980 o echipă de medici, condusă de profesor doctor docent Eugen Proca, a efectuat prima operaţie, reușită, de transplant de rinichi din România.

- În 13 februarie 1991 au început dezbaterile Adunării Constituante a României pentru elaborarea noii Constituţii postcomuniste, adoptată la data de 21 noiembrie 1991. În 8 decembrie 1991 avea loc referendumul naţional prin care Constituţia a fost adoptată și de popor. Legea fundamentală a fost revizuită în urma referendumului naţional din 18-19 octombrie 2003.

- În 2003, la iniţiativa Guvernului României s-au repatriat, de la Lisabona, osemintele regelui Carol al II-lea. A doua zi ele au fost reînhumate într-o capelă a Mănăstirii Curtea de Argeş. La 13 februarie 2012 a fost lansat primul nanosatelit artificial românesc – „Goliat” – a cărui misiune era să stocheze imagini de înaltă rezoluţie şi să măsoare doza de radiaţii şi fluxul de micrometeoroizi, datele urmând a fi transferate pe staţiile de la sol pentru analiză.

- În 13 februarie s-au născut: teologul şi economistul englez Robert Thomas Malthus, autorul teoriei „malthusianismului” (1766); fabulistul rus Ivan Andreevici Krîlov (1769); masonul român Constantin Moroiu, fondatorul Marii Loji Naţionale din România (1837); bas-baritonul rus Feodor Şaliapin (1873); sociologul, filosoful şi esteticianul român Dimitrie Gusti (1880); regizorul american de film de origine franceză George Fitzmaurice (1885); juristul, istoricul, diplomatul şi publicistul român Nicolae Daşcovici (1888); scriitorul belgian de limbă franceză Georges Simenon, autor de romane poliţiste şi „părintele” celebrului comisar Maigret (1903); fizicianul român Gheorghe Manu (1903); poetul român Alexandru Călinescu (1907); fizicianul american William Bradford Shockley, laureat Nobel (1910); regizoarea şi actriţa română Elena Negreanu, crainic la Radiodifuziunea Română (1918); poetul român Constant Tonegaru (1919); actorul român Horia Căciulescu (1922); pictorul român Alexandru Cumpăta (1922); jurnalistul, politicianul şi scriitorul francez Jean-Jacques Servan-Schreiber, editorialist pe probleme de politică internaţională la cotidianul „Le Monde” și care a fondat, împreună cu Françoise Giroud, publicaţia săptămânală „L’Express” (1924); pictorul, graficianul, sculptorul şi arhitectul austriac Ernst Fuchs (1930); actriţa română Gilda Marinescu (1933); actrița americană de film Kim Novak (1933); fizicianul român şi inginerul electronist Paul Dan Cristea (1941); pictorul şi fotograful german Sigmar Polke (1941); actorul şi producătorul american de show-uri de televiziune Jerry Springer (1944); compozitorul și cântărețul englez Peter Gabriel, fost solist al formaţiei „Genesis” (1950); instrumentistul şi compozitorul român Mihai Cernea, membru al formaţiei „Sfinx Experience” (1950); pugilistul român Mihai Leu, primul român campion mondial la box profesionist (1968); cântărețul şi compozitorul britanic Robbie Williams (1974) şi actrița, fotomodelul şi creatoarea americană de modă Mena Suvari (1979).

- În 13 februarie au murit: sculptorul, gravorul și scriitorul florentin Benvenuto Cellini (1571); pictorul italian Jacopo Bassano (1592); compozitorul austriac Johann Joseph Fux (1741); ţăranul ardelean Crișan, unul dintre conducătorii Răscoalei de la 1784 din Transilvania (1785); matematicianul, fizicianul, astronomul şi diplomatul croat Rudjer Iosip Bóškovič (1787); actorul, regizorul și dramaturgul român Costache Caragiale (1877); compozitorul german Richard Wagner (1883); poetul, romancierul şi pedagogul mexican Ignacio Manuel Altamirano (1893); preotul, poetul şi prozatorul român Iraclie Porumbescu, tatăl compozitorului Ciprian Porumbescu (1895); grefierul francez Alphonse Bertillon, unul dintre fondatorii criminalisticii, autorul faimosului „scaun Bertillon”, ca instrument de măsurare antropometrică (1914); filologul, bibliograful şi editorul de texte româneşti vechi Ion Bianu, fondator și organizator al Bibliotecii Academiei Române (1935); pictorul, gravorul şi decoratorul francez Georges Rouault (1958); pianista şi profesoara franceză Marguerite Long (1966); compozitorul, dirijorul şi criticul muzical italian Ildebrando Pizzetti (1968); soprana americană de origine franceză Lily Pons (1976); actorul american de film David Janssen (1980); poetul român Grigore Hagiu (1985); celebrul oboist englez Léon Jean Goossens (1988); actorul american de film Martin Balsam (1996); compozitorul român Corneliu Cezar (1997); scriitorul vietnamez Duyèn Anh (1997); actorul român de teatru şi film Radu Zaharescu (1999); demograful şi sociologul român Vladimir Trebici (1999); actorul român Ion Pavlescu (2006); scriitoarea australiană Elizabeth Jolley (2007); cântăreţul şi chitaristul francez de jazz Henri Salvador (2008); matematicianul și profesorul român Florin Nicolae Diacu (2018); scenografa română Doris Jurgea (2018) și compozitorul, etnomuzicologul şi profesorul român Nicolae Teodoreanu (2018).

Septimiu Cioloboc