Oameni & Fapte - 12 august

[altmarius]

 Este cea de-a 224-a zi a lui 2022. Au rămas 141 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 6:16 şi va apune la ora 20:37.

– Astăzi este „Ziua Internaţională a Tineretului”, marcată începând din 2000 şi proclamată de Adunarea Generală a ONU la 17 decembrie 1999.

– Este și „Ziua Mondială a Elefantului”, eveniment internațional marcat anual pe 12 august și dedicat conservării și protecției elefanților din întreaga lume. Concepută în 2011 de regizorii canadieni Patricia Sims și Michael Clark de la Canazwest Pictures, și de Sivaporn Dardarananda, secretar general al Fundației pentru Reintroducerea Elefanților din Thailanda, ziua a fost fondată, susținută și lansată oficial de Patricia Sims și Fundația pentru Reintroducerea Elefanților pe 12 august 2012. De atunci, Patricia Sims continuă să conducă, să susțină și să dirijeze „Ziua Mondială a Elefantului”, care este acum recunoscută și sărbătorită de peste 100 de organizații pentru animale sălbatice din toate țările de pe Glob.

– În 12 august 490 î.Hr., după unii istorici, s-ar fi consemnat victoria grecilor asupra perșilor în Bătălia de la Marathon, unde atenienii conduși de Miltiade au înfrânt armata persană trimisă de regele Darius I. După alte surse, lupta ar fi avut loc în 12 septembrie, conform calendarului iulian. În 678 d.Hr., prin tratatul arabo-bizantin s-a pus capăt, pentru o vreme, atacurilor anuale ale flotei arabe asupra Constantinopolului, iar la 12 august 1833 s-a fondat oraşul american Chicago, pe temelia unui sătuc numit Windy-City, care avea o populaţie de numai 200 de persoane.

– În 1851 inventatorul şi antreprenorul american Isaac Merrit Singer breveta maşina de cusut care îi poartă numele („Singer”), iar în 12 august 1857, sub presiunea puterilor europene, Poarta Otomană a ordonat anularea alegerilor pentru Adunarea ad-hoc a Moldovei, noile alegeri dând câștig de cauză unioniștilor.

– La 12 august 1871 juristul român Alexandru Papiu-Ilarian prezenta ca dar, din partea unui cleric din Reghin, judeţul Mureş, 160 de monede romane care, împreună cu alte 19 monede şi medalii româneşti, dăruite tot atunci de V.A. Urechia, stau la baza Cabinetului Numismatic al Academiei Române.

– În 12 august 1877 astronomul american Asaph Hall a descoperit satelitul Deimos al planetei Marte, iar în 1883 ultimul exemplar Quagga, o subspecie de zebră din Africa de Sud, a murit într-o grădină zoologică din Amsterdam. În 1908 a ieşit pe porţile uzinei de automobile din Detroit (SUA) primul model al mașinii „Ford T”, iar pe 12 august 1918 s-a constituit, la Chișinău, Partidul Țărănesc din Basarabia, având în program împărțirea pământului la țărani, vot universal și îmbunătățirea situației muncitorilor. Ca președinți au fost aleși Pantelimon Halippa și Ion Inculeț.

– La 12 august 1920 a început Bătălia de la Varșovia – cunoscută și ca „Miracolul de pe Vistula”, lupta finală a conflictului polono-sovietic care a început după Primul Război Mondial și care s-a terminat în 25 august 1920, prin victoria decisivă a polonezilor. În anul 1949 s-au încheiat, la Geneva, Convenţiile internaţionale pentru protecţia victimelor de război.

– În 12 august 1953 s-a testat, în secret, în Kazahstan, prima bombă atomică cu hidrogen sovietică. Bomba, cu o putere de 400 kilotone TNT, era de zeci de ori mai tare decât cea lansată de americani, cu opt ani înainte, deasupra oraşului japonez Hiroshima. La 12 august 1953, URSS a detonat o bombă termonucleară („hidrogen”) la locul de testare Semipalatinsk din nordul Kazahstanului. Lucrările la superbombă începuseră în 1946, cu trei ani înainte ca Uniunea Sovietică să detoneze prima sa bombă atomică. Proiectul a fost organizat de Directoratul principal, sub conducerea lui Lavrentii Beria, ministrul securității statului (MGB). Directoratul era condus de fizicianul Igor Kurchatov, numit director științific al proiectului nuclear al URSS în 1943. Proiectarea bombei se baza pe conceptul „tort cu straturi” dezvoltat de fizicianul Andrei Saharov, potrivit căruia straturi alternative de material termonuclear și uraniu-238 au fost plasate într-o bombă de fisiune.

– În 12 august 1981 corporaţia americană International Business Machines (IBM) prezenta primul computer personal, numit „IBM 5150 PC”, dotat cu sistem de operare MS DOS, creat de compania „Microsoft”. Calculatorul avea un processor cu o memorie de 8.088, 84 KB şi un BIOS (sistem de bază de intrare şi ieşire) realizat special pentru computer. IBM a vândut atunci circa 35.000 de unităţi, dar cererea a devenit în scurt timp uriașă.

– În 1992 s-a înființat Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film din România – UARF, organizație profesională a creatorilor de film, regizorul Sergiu Nicolaescu fiind președinte de la înființare până în 2013, iar la data de 12 august 2000, în timpul unui exercițiu militar, submarinul nuclear rusesc „K-141 Kursk” a explodat și s-a scufundat în Marea Barents, astfel că toți cei 118 oameni aflați la bord au murit.

– În 12 august s-au născut: arhitectul american Robert Mills (1781); omul politic, prozatorul și economistul român Ion Ghica, fruntaş al Revoluţiei de la 1848 din Ţara Românească şi luptător pentru Unirea Principatelor (1816); mitropolitul primat român Athanasie Mironescu (1856); Ferdinand I, regele României (1865); dramaturgul spaniol Jacinto Benavente, laureat Nobel (1866); regizorul și producătorul american de film Cecil B. DeMille, unul dintre întemeietorii Hollywood-ului (1881); medicul român Ioan Enescu, unul dintre fondatorii cardiologiei româneşti (1884); fizicianul şi profesorul austriac Erwin Schrödinger, fondator al mecanicii ondulatorii și laureat Nobel (1887); astronomul american de origine rusă Otto Struve (1897); geograful francez Robert Ficheux (1898); medicul militar dermatolog și generalul român Scarlat Longhin, precursorul imunostimulării nespecifice cu vaccinul BCG (1899); poetul şi prozatorul român Savin Constant (1902); poetul, prozatorul şi publicistul român V.[asile] Spiridonică (1909); sculptorul francez de origine maghiaro-evreiască Étienne Hajdú (1907); actrița română Clody Bertola (1913); pilotul român Ioan Dicezare, as al aviaţiei de vânătoare (1916); politicianul ceh Miloš Jakeš, fost secretar general al Partidului Comunist Cehoslovac (1922); fraţii gemeni scoţieni Norris şi Ross McWhrirter, cofondatori și editori ai „Cărții Recordurilor” (1925); actorul de film, regizorul şi fotograful american John Derek (1926); chimistul francez de origine română Henry Kehiaian (1929); economistul, activistul politic, omul de afaceri multimiliardar și filantropul american de origine maghiaro-evreiască George Soros (1930); pictorul român şi artistul decorator Ion Minoiu (1931); romancierul, scenaristul și dramaturgul american William Goldman (1931); regizorul german de operă Harry Kupfer (1935); matematicianul român Marius Iosifescu (1936); actorul american de film George Hamilton (1939); saxofonistul şi clarinetistul român de jazz Alin Constanţiu (1939); vocalistul, chitaristul, compozitorul și producătorul muzical britanic Mark Knopfler, membru al formației rock „Dire Straits”, pe care a fondat-o împreună cu fratele său, David (1949); pictorul, restauratorul şi profesorul român Dan Mohanu (1949); soprana, violonista și profesoara română Eleonora Enăchescu (1952); omul politic francez François [Gérard Georges Nicolas] Hollande, fost președinte al Franței (1954); actrița română de teatru și prezentatoarea de televiziune Simona Mihăescu (1969); solista şi compozitoarea britanică de pop-folk Tanita Tikaram, de origine malaieziană (1969); tenismanul american de origine greacă Peter „Pete” Sampras (1971); politicianul român social democrat Eugen Orlando Teodorovici, fost ministru al Finanțelor Publice (1971); actrița americană de origine iraniană Mercedes Javid (1972); actorul român Marius Florea Vizante (1972); chitaristul român George Pătrănoiu, membru fondator al formaţiei de muzică pop rock „Taxi” (1973); fotbalistul francez Djibril Cissé (1981); actrița nigeriană Destiny Etiko (1989) şi fotbalistul italian Mario Balotelli (1990).

– La 12 august au murit: compozitorul şi organistul italian Giovanni Gabrielli (1612); compozitorul şi cântăreţul italian Jacopo Peri (1633); pictorul, gravorul şi poetul englez William Blake (1827); inginerul englez George Stephenson, fondatorul transportului feroviar (1848); poetul şi diplomatul american James Russel Lowell (1891); astronomul american James Edward Keeler (1900); geologul suedez Adolf Erik Nordenskiöld (1901); criticul literar, filologul şi traducătorul român Nicolae Chiriac Quintescu (1913); jurnalistul şi omul politic naţionalist irlandez Arthur Griffith, fondator al partidului Sinn Féin, aripa politică a Armatei Republicane Irlandeze – IRA (1922); compozitorul, muzicologul și dirijorul ceh Leoš Janáček (1928); lingvistul și filologul român Alexandru Philippide (1933); prozatorul și publicistul român Al.[exandru] Sahia (1937); scriitorul german Thomas Mann, laureat Nobel (1955); matematicianul român Simion Sanielevici (1963); scriitorul englez Ian Fleming, autor de romane de spionaj al căror personaj principal este agentul secret James Bond (1964); omul de știinţă, zoologul, publicistul și istoricul român Constantin K. Kirițescu (1965); fiziologul elvețian Walter Rudolf Hess, laureat Nobel (1973); chimistul german Karl Ziegler, laureat Nobel (1973); biochimistul britanic de etnie germană Ernst Boris Chain, laureat Nobel (1979); actorul american de film Henry Fonda (1982); compozitorul francez de origine română Marcel Mihalovici (1985); fizicianul american de origine britanică William Bradford Shockley, laureat Nobel (1989); compozitorul şi pianistul american John Cage, inventatorul „pianului preparat” (1992); astrofizicianul și astronomul armean Viktor Ambarţumian (1996); psihanalistul francez de origine română Serge Lebovici, specialist în psihiatria copilului (2000); chitaristul american Les Paul, inventatorul chitarei electrice moderne (2009); istoricul şi criticul român de artă George Radu Bogdan (2011); geofizicianul român Dumitru Enescu (2012); actrița și fotomodelul american Lauren Bacall (2014); demnitarul comunist român Tudor Postelnicu, fost şef al Securităţii (2017); rugbystul și antrenorul român Radu Demian, supranumit „Gigantul Carpaţilor” (2018); luptătorul anticomunist român Mircea Sevaciuc (2019) și fotbalistul antrenorul român de fotbal Florin Halagian (2019).

Septimiu Cioloboc