Oameni & Fapte - 11 iulie

[altmarius]

 Este cea de-a 192-a zi a lui 2022. Au rămas 173 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:40 şi va apune la ora 21:14.

– Astăzi este „Ziua Mondială a Populaţiei”, celebrată anual, la recomandarea din iunie 1989 a Consiliului Director al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare – PNUD. Se marchează „Ziua celor cinci miliarde” de locuitori ai Terrei, celebrată în întreaga lume la 11 iulie 1987. Pe 12 octombrie 1999 s-a atins cifra de 6 miliarde de locuitori, iar 7 miliarde în 31 octombrie 2011.

– Tot azi este Ziua Naţională a Mongoliei, ţară unde se aniversează victoria Revoluţiei populare mongole din 1921.

– În 1428 a avut loc prima atestare a Mănăstirii Horaiţa, din judeţul Neamţ, emisă de cancelaria domnitorului moldovean Alexandru cel Bun, iar în 1714 cărturarul şi umanistul Dimitrie Cantemir, fost domnitor al Moldovei, era ales membru al Academiei din Berlin, la propunerea filosofului german Gottfried Wilhelm Leibniz. În 1780 apărea, în limba latină, prima gramatică a limbii române: „Elementa linguae daco-romanae sive valachicae”, scrisă de Samuil Micu şi Gheorghe Şincai, iar la 11 iulie 1801 astronomul francez Jean-Louis Ponce descoperea prima sa cometă, faptă pe care a fost nevoit să o împartă cu conaţionalul său Charles Messier, care a observat-o cu o zi mai târziu. Însă, în următorii 27 de ani Ponce a descoperit alte 36 de comete, mai multe decât oricare altă persoană din lume.

– La 11 iulie 1917 a început Bătălia de la Mărăşti, cu o puternică ofensivă a Armatei a II-a Române, comandată de generalul Alexandru Averescu, în cooperare cu Armata a IX-a rusă, soldată cu o importantă victorie împotriva germanilor, iar în 1940, în condiţiile declanşării celui de-Al Doilea Război Mondial, România s-a retras din Liga Naţiunilor (Societatea Naţiunilor).

– În anul 1994 Yasser Arafat, şeful Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei din 1968, şi-a stabilit reşedinţa în Gaza, devenind conducătorul Autorităţii Naţionale Palestiniene.

– În 1995 a avut loc masacrul de la Srebrenica, din estul Bosniei, unde 8.000 de musulmani au fost ucişi de forţele sârbe bosniace în timpul războiului bosniac (martie 1992 – noiembrie 1995). Acesta este cel mai sângeros episod pe care l-a cunoscut Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial.

– La 11 iulie 1997: S-a lansat Parteneriatul Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii, cu prilejul vizitei la Bucureşti a preşedintelui american Bill Clinton. Semnarea documentului a fost văzută ca fiind un demers politico-diplomatic de succes al preşedintelui Emil Constantinescu.

– În 2006 au avut loc atacurile cu explozii din trenurile de navetişti din Mumbai, India. Şapte explozii ale unor bombe plasate în trenuri suburbane aglomerate au explodat la o oră de vârf, omorând 189 de persoane şi rănind alte 800. Atacul terorist din 2006 a fost pus pe seama militanţilor islamişti susţinuţi de Pakistan, acuzaţii pe care această ţară le-a negat. Bombele au fost amplasate în oale sub presiune ascunse în sacoşe, iar exploziile au fost detonate coordonat, la interval de 15 minute una de cealaltă, în mai multe trenuri aflate în mişcare şi în două staţii. Atacurile teroriste par să fi vizat în special compartimente de clasa întâi, pline cu navetişti care se întorceau de la muncă din zona financiară a Mumbai. Peste 200 de martori au fost audiaţi în timpul procesului care a durat opt ani şi care s-a încheiat în august 2014. O instanţă din India a condamnat la moarte cinci persoane în legătură cu exploziile din trenurile de navetişti din Mumbai în 2006. Alte șapte persoane au fost condamnate la închisoare pe viaţă. Sistemul de trenuri suburbane din Mumbai este unul dintre cele mai aglomerate din lume, având zilnic peste opt milioane de călători.

– La 11 iulie s-au născut: poetul şi dramaturgul spaniol Luis de Góngora y Argote (1561); pictorul american naturalizat britanic James Whistler (1834); scriitorul francez Léon Bloy (1846); pictorul cubist francez Roger de La Fresnaye (1885); medicul, fiziologul şi clinicianul francez Émile Sergent, considerat reformatorul întregii patologii a aparatului respirator (1867); teologul şi canonistul român Liviu Stan (1910); editorul francez Guy Schoeller, „părintele” formatului Livre de Poche – Carte de Buzunar (1915); fizicianul rus Aleksandr M. Prokhorov, laureat Nobel (1916); actorul american de film de origine rusă Yul Brynner, redutabil fotograf (1920); soprana cehă Ludmila Dvořákova (1923); tenorul suedez Nicolai Gedda (1925); romancierul, criticul şi istoricul literar francez Pierre de Boisdeffre (1926); fizicianul american Theodore Harold Maiman, inventator al primului laser funcţional (1927); biologul, patologul și profesoara americană Marilyn Gist Farquhar, soția profesorului George Emil Palade (1928); bas-baritonul german Hermann Prey (1929); solistul român de operă [basul] și profesorul Constantin Gabor (1929); teoreticianul, criticul și istoricul literar, scriitorul și profesorul american Harold Bloom (1930); creatorul de modă şi întreprinzătorul italian Giorgio Armani (1934); rabinul, profesorul, filosoful, scriitorul, editorul și traducătorul israelian Adin Steinsaltz, autorul unei traduceri de referinţă a Talmudului, textul central al iudaismului (1937);

scriitorul, eseistul, istoricul şi medievistul francez de origine română Matei Cazacu, luptător pentru drepturile omului (1946); inginerul horticultor şi politicianul român Victor Surdu, fost ministru şi preşedinte al Partidului Democrat Agrar (1947); profesorul universitar român Dominuţ Pădurean, primul autor care a realizat o monografie a Insulei Şerpilor (1947); compozitorul şi producătorul francez de origine algeriană Hector Zazou (1948); poeta, prozatoarea şi traducătoarea română Liliana Ursu (1949); cântăreaţa americană Bonnie Pointer, una dintre cele patru surori care au pus bazele grupului de pop şi rhythm and blues american „The Pointer Sisters” (1950); cântăreaţa română de muzică populară Maria Dragomiroiu (1955); actriţa, scriitoarea şi traducătoarea română Mariana Buruiană (1955); artistul vizual român Petru Lucaci, preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din România (1956); gimnasta olimpică și antrenoarea română Iuliana Simonfi, stabilită în Namibia – unde a deschis Academia de Gimnastică „Simonfi” (1956); compozitoarea şi cântăreaţa americană Suzanne Vega (1959); chitaristul american Richie Sambora, component al trupei rock „Bon Jovi” (1959); poetul, scriitorul de nuvele, eseistul, criticul literar și editorul american Delmore Schwartz (1966); scriitorul, filologul și jurnalistul rus Serghei Mihailovici Golubițki, specialist în internet-trading (1967); actriţa australiană Rachael Taylor (1984) și jucătoarea daneză de tenis Caroline Wozniacki (1990).

– În 11 iulie au murit: pictorul italian Giuseppe Arcimboldo (1593); scriitorul şi compozitorul român Grigore Ventura (1909); compozitorul, pianistul şi dirijorul american George Gershwin, creatorul aşa numitului „jazz simfonic” (1937); istoricul britanic Harold William Temperley (1939); preotul, profesorul, compozitorul, dirijorul şi folcloristul român Timotei Popovici (1950); violonistul şi profesorul român de etnie armeană Garabet Avakian (1967); publicistul, istoricul literar, poetul şi prozatorul român Radu Brateş (1973); scriitorul suedez Pär Fabian Lagerkvist, laureat al Premiului Nobel (1974); poetul, publicistul şi traducătorul român Mircea Pavelescu (1980); actorul şi regizorul englez de teatru şi film Sir Laurence Olivier (1989); matematicianul român Mihai Horia Botez, ambasador al României în SUA (1995); pictoriţa română Georgeta Năpăruş (1997); actorul, dramaturgul şi regizorul român de teatru Paul Ioachim (2002); chirurgul cardio-vascular și profesorul american Michael Ellis DeBakey, care a perfecționat bypass-ul cardiopulmonar și primul care a implantat unui bolnav cardiac o inimă artificială (2008); artistul plastic român Alexandru Chira (2011); actorul român Damian Crâşmaru (2019) și diplomatul român de carieră George Ciamba, fost ambasador al României în Turcia și Grecia (2021).

Septimiu Cioloboc