Oameni & Fapte – 10 august

[altmarius]

http://www.radiomures.ro/stiri/oameni-fapte-10-august-2.html

Este cea de-a 222-a zi a lui 2017. Au rămas 143 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 6:14 şi va apune la ora 20:40.

- Astăzi este Ziua Naţională a Republicii Ecuador, ţară sud-americană în care se aniversează proclamarea independenţei din 1809, faţă de Spania.

- La data de 10 august 1500 Ştefan cel Mare dăruia Mănăstirii Putna „marea dveră a Răstignirii”, broderie de o valoare deosebită, ornată la colţuri cu portretele votive ale domnitorului şi soţiei sale, Maria Voichiţa. În 1519 cele cinci corăbii din flota unei expediții spaniole („San Antonio”, „Trinidad”, „Concepción”, „Victoria” şi „Santiago”), aflate sub comanda exploratorului portughez Fernando Magellan, au părăsit orașul Sevilla navigând pe fluviul Guadalquivir, în prima călătorie în jurul lumii. Pe 10 august 1534 a început înălţarea bisericii „Sfântul Dumitru” din Suceava, ctitorie a domnitorului român Petru Rareş, iar în 1539 regele Francisc I al Franței semna Ordonanța de la Villers-Cotterêts, prin care limba franceză era introdusă în locul latinei în documentele oficiale. La 10 august 1675 regele Carol al II-lea al Angliei a înfiinţat, în estul Londrei, Observatorul Astronomic de la Greenwich.

- La 10 august 1792 poporul francez cucerea Palatul Tuileries, în timpul Revoluției Franceze, iar regele Ludovic al XVI-lea era capturat. În 1848 s-a înfiinţat, la Budapesta, sub conducerea lui Andrei Şaguna, clubul politic „Societatea Naţională Română”, având ca scop organizarea forţelor politice româneşti din Banat şi din vestul Transilvaniei. În 1856 medicul român Anastasie Fătu înfiinţa, la Iaşi, prima grădină botanică din România, iar în 1864 Guvernul român contracta, cu Banca Imperială Otomană şi cu casa britanică „Stern Brothers”, primul împrumut extern al României (respectiv 916.000 de lire sterline, cu o dobândă de 7 %), garantat cu venitul vămilor.

- În 1875 s-a pus piatra fundamentală a castelului Peleș din Sinaia, ale cărui lucrări au început în 1873, iar în anul 1877 unităţi ale Armatei Române, din Divizia a IV-a, ajunse în zona Plevnei, au participat la operaţiunile militare, primind „botezul focului”. Erau astfel declanşate ostilităţile împotriva Imperiului Otoman. În 1897 chimistul german Felix Hoffmann a izolat, pentru prima oară, aspirina, iar în 1913 s-a semnat Pacea de la București, care consfințea sfârșitul Războiului Balcanic și înfrângerea Bulgariei. Grecia și Serbia își împărţeau Macedonia, iar România anexa Cadrilaterul.

- La 10 august 1919, în cadrul Adunării de la Timişoara a şvabilor din Banat, s-a dat acordul pentru unirea proclamată la Alba Iulia, iar în anul 1920 s-a semnat, la Sèvres (Franţa), tratatul special între Marea Britanie, Franţa, Italia şi Japonia, de o parte, şi Polonia, România, Cehoslovacia şi Iugoslavia, de cealaltă parte, act prin care se reglementau, în mod formal, graniţele acestora din urmă. Prin semnarea Tratatului de la Sèvres dispărea practic Marele Imperiu Otoman, care pierdea patru cincimi din teritoriul său.

- În 10 august 1945 Japonia cerea pace și capitula peste patru zile, punând astfel capăt celui de-Al Doilea Război Mondial, iar în 1951 s-a înregistrat cea mai ridicată temperatură din România: +44,5° Celsius, în județul Brăila, la Ion Sion (azi o parte din Râmnicelu). La data de 10 august 1974 a fost inaugurat Palatul Sporturilor şi Culturii, actualmente Complexul Sportiv Naţional „Sala Polivalentă” din București, iar în anul 2003 cosmonautul rus Iuri Malenchenko, aflat în spaţiul cosmic, pe Stația Spațială Internațională, s-a căsătorit cu Ekaterina Dmitrieva, situată în statul american Texas.

- La 10 august s-au născut: exploratorul german Johann Georg Gmelin (1709); arheologul englez John Frere (1740); entomologul francez Pierre François Marie Auguste Dejean (1780); poetul şi dramaturgul brazilian Antônio Gonçalves Dias (1823); preotul român, profesorul şi autorul de manuale didactice Ștefan Călinescu (1844); scriitorul cazac Abai Kunanbaev (1845); veterinarul și agronomul român Nicolae Filip (1864); compozitorul rus Alexandr Glazunov (1865); fostul preşedinte american Herbert Hoover (1874); istoricul român Constantin Giurescu (1875); scriitorul și medicul german Alfred Döblin (1878); scriitorul român Panait Istrati (1884); chimistul suedez Arne Tiselius, laureat Nobel (1902); actrița americană Norma Shearer (1902); scriitorul german de romane S.F. Curt Siodmak (1902); poetul român Vladimir Carnavali (1910); scriitorul brazilian Jorge Amado (1912); fizicianul german Wolfgang Paul, laureat al Premiului Nobel (1913); pianistul polonez Witold Malcuzýnski (1914); poetul, eseistul, criticul şi istoricul literar român din diaspora Ion Negoiţescu (1921); poetul român Barbu Cioculescu (1927); actrița română Tamara Buciuceanu-Botez (1929); actorul american Tom Laughlin (1931); regizorul român de film şi scenaristul Alexandru Boiangiu (1932); poetul român Dan Laurențiu (1937); actriţa britanică Kate O’Mara (1939); poetul și jurnalistul român Nicolae Prelipceanu (1942); muzicianul britanic Ian Anderson, liderul formaţiei „Jethro Tull” (1947); compozitorul român de muzică uşoară Dan Dimitriu (1948); muzicianul, dirijorul şi compozitorul român Dan Mihai Goia (1952); cântărețul și actorul spaniol Antonio Banderas (1960); dramaturgul, poetul, prozatorul şi traducătorul român Horia Gârbea (1962); prozatoarea română Ioana Drăgan (1969); fotbalistul irlandez Roy Keane (1971) şi fotbalistul argentinian Javier Zanetti (1973).

- În 10 august au murit: fizicianul și matematicianul german Franz Aepinus (1802); compozitorul austriac Michael Haydn, fratele lui Joseph Haydn (1806); biochimistul german Ernst Hoppe-Seyler, primul cercetător care a obţinut lecitina în formă pură şi a introdus termenul de „proteină” (1895); inginerul german Otto Lilienthal (1896); arhitectul german Paul Wallot (1912); fizicianul englez Henry Moseley (1915); inginerul român Corneliu Micloși (1963); compozitorul german Bernd Alois Zimmermann (1970); prozatorul şi traducătorul român I.[ţig] Peltz, tatăl pictoriţei Tia Peltz (1980); pictorul român Vasile Brătulescu (1981); poetul român Virgil Mazilescu (1984); geologul român Dan Giuşcă (1988); chitaristul norvegian Øystein Aarseth, alias „Euronymous”, unul dintre fondatorii formației norvegiene de black metal „Mayhem” (1993); prozatoarea şi traducătoarea română Petronela Negoşanu (2001); preotul Constantin Galeriu, unul dintre cei mai mari duhovnici ai ortodoxiei române (2003); interpretul afro-american Isaac Lee Hayes Jr., legendă a muzicii soul şi primul compozitor american de culoare răsplătit cu Premiul Oscar (2008); prozatorul, eseistul şi traducătorul român Tudor Ţopa (2008); cântăreața americană de R&B şi pop rock Dana Dawson (2010); generalul şi pilotul român de aviaţie Ioan Dicezare, un as al aviaţiei de vânătoare şi ultimul supravieţuitor al „Grupului de Vânătoare 7” care a luptat pe frontul de est, până la Stalingrad, la manşa avionului „Messerschmitt 109 E” (2012) şi cântăreaţa americană de bossa nova Eydie Gorme (2013).

Septimiu Cioloboc