cultură şi spiritualitate
În ultimele trei decenii, istoria socială şi culturală a cetăţilor greceşti în epoca arhaică şi clasică a acordat o importanţă crescândă instituţiei banchetului, symposion, mai ales de când istoricul britanic Oswin Murray, de la Oxford, a deschis o dezbatere devenită repede internaţională şi foarte productivă[1]. La scurt timp după apariţia studiilor lui Murray, J. M. Dentzerpublica o teză de arheologie prin care dovedea că tradiţia banchetului „alungit”, adică a acelui banchet la care convivii iau parte lungindu-se câte doi sau trei pe canapele cu căpătâi, klinai – derivă din iconografia banchetelor regale asiriene[2], aşa cum relatam eu însămi într-un articol precedent.Câţivaani mai târziu, Pauline Schmitt-Pantel încheia o cercetare fundamentală consacrată banchetelor publice în cetăţile Greciei[3].
De la război la symposion
Spre jumătatea secolului al VII-lea a. Chr., atunci când nobilii aristoi sunt aduşi să divulge concetăţenilor lor tainele meşteşugului armelor şi să împartă gloria războiului cu „cei de rând” – cei care, deveniţi hopliţi, infanterişti greu înarmaţi, devin cei mai importanţi apărători ai pământului cetăţii – războiul nu mai este calificant pentru excelenţa aristocratică. Din inventarul mormintelor aristocratice dispar cu totul armele, care exprimau înainte statutul privilegiat al defunctului, şi apar în schimb cupele, ulcioarele – oinochoiai – şi craterele, vasele mari în care se amesteca vinul cu apă. Asta înseamnă că privilegiul purtării războiului, care fusese secole de-a rândul, ca în epopeea homerică, semnul excelenţei şi sursa gloriei nepieritoare, kleos, e înlocuit acum în imaginarul social cu o cultură a banchetului elegant, la limită chiar luxos, în care se îmbină răgazul celui bogat, care nu trebuie să muncească pentru a trăi, cu camaraderia nu odată erotică, şi înconjurată de voluptăţile cele mai rafinate, inclusiv cu desfătările cântului, dansului şi conversaţiei inteligente.
Această civilizaţie a comensalităţii elective este şi mediul cel mai adecvat pentru ca deciziile politice, tot mai adesea supuse dezbaterii în adunările publice, să poată fi pregătite şi în fapt controlate „în amonte” de aristocraţii care îşi pun în prealabil de acord punctele de vedere.
Banchetul ca operator simbolic
Aşa se face că symposion nu mai este acum o formă oarecare a petrecerii în comun, ci devine operatorul simbolic prin excelenţă al privilegiului aristocratic în sec. VII-VI a. Chr.Acum se generalizează organizarea spaţială a acestor reuniuni unde convivii se lungesc pe banchete cu un singur spătar. În Grecia, acesta e privilegiul exclusiv al participanţilor masculini, în vreme ce, în mediul etrusc – unde aceste uzanţe se răspândesc aproape concomitent – reprezentarea frecventă a cuplurilor heterosexuale dovedeşte că alta era aici regula. Oricum însă, spre deosebire de curtea asiriană, în symposia din aria greco-romană comesenii sunt în mod evident egali între ei şi se deosebesc radical de sclavii care servesc la masă, ca şi de profesioniştii de ambe sexe – auletai, flautişti, acrobaţi şi dansatori – care asigură o parte importantă a divertismentului sympotic.
Există o oarecare dispută între arheologi şi istorici în legătură cu participarea femeilor la banchetul grec, şi mai ales în legătură cu statutul acestora: în reprezentările de scene de pe vase, personaje feminine care nu sunt nici dansatoare, nici flautiste, apar relativ frecvent, atât în scene erotice, sau oricum revelând o certă intimitate cu convivii de sex masculin – de pildă în scene în care o femeie poartă de grijă unui tânăr care a depăşit măsura băuturii şi suferă acum consecinţele acestor excese. Pe de altă parte, există scene în care, alături de convivii lungiţi pe klinai, apar şi personaje feminine cu o ţinută destul de sobră, aşezate la „coada mesei”, pe câte un taburet. În legătură cu acestea anume, s-a formulat ipoteza că ar fi vorba de soţiile legitime ale participanţilor, mai ales ale gazdei. Fără a exclude cu totul această ipoteză, mărturisesc totuşi că mi-e greu să imaginez lumea banchetului, atât de dominată de Eros, şi cu deosebire de relaţiile dintre bărbaţii adulţi şi efebi, erastai şieromenoi, sub privirea castă – şi surprinzător de îngăduitoare – a femeilor căsătorite cu unul sau altul dintre participanţii adulţi. Cred, mai degrabă, că interpretările tradiţionale după care la banchete participă convivi de sex masculin şi de vârste diferite, însoţiţi sau nu de curtezane, ramân mai convingătoare.
Curtezane sau soţii?
Ce sunt însă de fapt curtezanele? Un text celebru al lui Demostene deosebeşte între gynai – soţiile legitime, menite să asigure descendenţa familiei, pallakai – concubinele, „care se îndeletnicesc cu îngrijirea trupului”, şi hetairai – curtezanele, un fel de gheişe antice, frecventate „pentru plăcere”. Aşa cum în secolul al XIX-lea, la Londra, Paris sau Sankt Petersburg, actriţe şi balerine de mare notorietate împodobeau palmaresul câte unui personaj de vază care se afişa plin de trufie la braţul unei „frumoase a zilei”, tot astfel, aceste „Dame cu camelii” ateniene străluceau adesea la symposia, nu doar prin frumuseţe, ci şi prin harul cu care interpretau cântece şi dansuri pline de graţie, fără să se confunde totuşi cu sclavele care dansau cu castaniete sau cântau din fluierul dublu, aulos.
Numele grec al acestei categorii de prostituate de lux este derivat de la substantivulhetairos, care provine din numele comun etes, denotând apartenenţa la un grup constituit, dar nu bazat pe înrudire[4]. Încă din greaca homerică, hetairos este camaradul, tovarăşul – membru al cetei apropiate de războinici din jurul unui basileu. Acest tip de comitatus sau drujină îşi pierde treptat sensul militar, dar dăinuie ca o instituţie socială specific aristocratică, pe care o regăsim în proximitatea câte unui nobil de seamă pe care îl susţine şi îl însoţeşte mereu, în symposia, ca şi în adunarea cetăţenilor, dar nu mai puţin în comploturi şi în încercări de instituire a diferitelor forme de putere, fie ea legitimă sau nu.
Între hetairos, „camaradul” cu care bei laolaltă în symposion, şi hetaira, curtezana care împodobeşte cu farmecul ei acelaşi symposion, se defineşte un spaţiu de distincţii sociale şi de privilegii care merită toată atenţia noastră.
Note
[1]O. Murray, „Symposion and Männerbund”, Concilium Eirene xvi. I, 47-52
id.,ed., Sympotica: A symposium on the Symposion, Oxford, Clarendon Press 1990. O. Murray, „Sympotica – twenty years on”, in C. Orfanos, Symposium. Banquet et Représentations en Grèce et à Rome: colloque international tenu à l’Université de Toulouse-Le Mirail, mars 2002, CRATA (PALLAS 61, 2003), 13-29
[2]J. M. Dentzer, Le Motif du banquet couché dans le Proche Orient et le monde grec du VIIème au IVème siècle avant J.-C. , Paris 1982
[3]p. Schmitt-Pantel, La Cité au banquet, Histoire des repas publics dans les cités grecques, Rome1992
[4]P. Chantraine, Dictionnaire étymologique de la langue grecque. Histoire des mots, Paris 1977, s.v. etes
Numar de steaguri: 273
Record vizitatori: 8,782 (3.04.2011)
16,676 (3.04.2011)
Steaguri lipsa: 33
1 stat are peste 700,000 clickuri (Romania)
1 stat are peste 100.000 clickuri (USA)
1 stat are peste 50,000 clickuri (Moldova)
2 state au peste 20,000 clickuri (Italia, Germania)
4 state are peste 10.000 clickuri (Franta, Ungaria, Spania,, Marea Britanie,)
6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Canada, )
10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia, Australia, Irlanda, Israel, Grecia, Elvetia , Brazilia, Suedia, Austria)
50 state au peste 100 clickuri
20 state au un click
1.EDITURA HOFFMAN
https://www.editurahoffman.ro/
2. EDITURA ISTROS
https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/
3.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI
https://www.editura.uaic.ro/produse/editura/ultimele-aparitii/1
4.ANTICARIAT UNU
https://www.anticariat-unu.ro/wishlist
5. PRINTRE CARTI
6. ANTICARIAT ALBERT
7. ANTICARIAT ODIN
8. TARGUL CARTII
9. ANTICARIAT PLUS
10. LIBRĂRIILE:NET
https://www.librariileonline.ro/carti/literatura--i1678?filtru=2-452
https://www.librarie.net/cautare-rezultate.php?&page=2&t=opere+fundamentale&sort=top
14. ANTICARIAT NOU
https://anticariatnou.wordpress.com/
15.OKAZII
https://www.okazii.ro/cart?step=0&tr_buyerid=6092150
16. ANTIKVARIUM.RO
17.ANTIKVARIUS.RO
18. ANTICARIAT URSU
https://anticariat-ursu.ro/index.php?route=common/home
19.EDITURA TEORA - UNIVERSITAS
20. EDITURA SPANDUGINO
21. FILATELIE
22 MAX
http://romanianstampnews.blogspot.com
23.LIBREX
https://www.librex.ro/search/editura+polirom/?q=editura+polirom
24. LIBMAG
https://www.libmag.ro/carti-la-preturi-sub-10-lei/filtre/edituri/polirom/
https://www.libris.ro/account/myWishlist
http://magiamuntelui.blogspot.com
27. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/
28.RADIO ARHIVE
https://www.facebook.com/RadioArhive/
29.IDEEA EUROPEANĂ
https://www.ideeaeuropeana.ro/colectie/opere-fundamentale/
30. SA NU UITAM
31. CERTITUDINEA
32. F.N.S.A
https://www.fnsa.ro/products/4546-dimitrie_cantemir_despre_numele_moldaviei.html
Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ
1. Radu Sorescu - Petre Tutea. Viata si opera
2. Zaharia Stancu - Jocul cu moartea
3. Mihail Sebastian - Orasul cu salcimi
4. Ioan Slavici - Inchisorile mele
5. Gib Mihaescu - Donna Alba
6. Liviu Rebreanu - Ion
7. Cella Serghi - Pinza de paianjen
8. Zaharia Stancu - Descult
9. Henriette Yvonne Stahl - Intre zi si noapte
10.Mihail Sebastian - De doua mii de ani
11. George Calinescu Cartea nuntii
12. Cella Serghi Pe firul de paianjen…
Creat de altmariusclassic Dec 23, 2020 at 11:45am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Ian 24, 2021.
© 2024 Created by altmarius. Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius