Din revistele literare
https://romanialiterara.com/2023/03/note-si-accente-8-2023/
Am reținut mai multe texte de interes din sumarul primului număr din acest an al revistei STEAUA: editorialul lui Ovidiu Pecican intitulat Trei secole; versurile frumoase ale lui Vasile Dan: „Măciuca de argint/ a dimineții/ în care mă sprijin.// Bastonul de apă/ al unui copil/ care învață să-noate.// Te aud – / degeaba taci –/ în absență.// Uneori e bine să pierzi/ nu ce ai găsit/ ce nu ai avut.“ (Terține); eseul lui Marius Miheț publicat în serial Despre tinerii intelectuali din anii 50; studiul lui Ion Taloș despre corespondența lui Constantin Brăiloiu cu John Meier și Walter Wiora; evocarea intitulată Coroana regală a leului albastru, pe care o semnează Constantin Cubleșan la despărțirea de Dumitru Radu Popescu, ca și pagina de In memoriam prin care Horia Bădescu marchează plecarea dintre noi a criticului și profesorului clujean Ion Vlad; o schiță de portret pe care Rodica Marian i-o face Irinei Petraș, la aniversare; grupajul Focus consacrat artistei plastice Angela Roman Popescu, care conține, în afară de un interviu cu aceasta realizat de Victor Cubleșan, și două prezentări ale creației sale de Ion Cocora și Suzana Fântânariu; apoi, proza intitulată Cea moartă și cea vie de Luigi Pirandello, în traducerea lui Laszlo Alexandru; cronicile literare de Andrea H. Hedeș (la volumul Fata cu părul albastru de Constantin Cubleșan), Victor Cubleșan (la volumul Crima de pe podul Garibaldi de Radu Țuculescu), Ion Pop (la volumul Înainte de timpul zero de Monica Săvulescu Voudouri) și Viorel Mureșan (la volumul Un singur poem de Letiția Ilea). Alte semnături remarcate: Virgil Mihaiu, Hanna Bota, Horia Gârbea, Traian Ștef și Vlad Moldovan. l A apărut și numărul 1/ 2023 al revistei LUCEAFĂRUL DE DIMINEAȚĂ. Editorialul e semnat de Horia Gârbea: „Producțiile autohtone, deși minoritare în fața traducerilor, ar face față și ar ajunge la cititori, dacă nu ar fi sufocate de o subliteratură parazitară, de un nivel atât de precar încât niciun cititor care ține la timpul său nu și l-ar pierde cu asemenea făcături. Mai mult însă! Revistele care acordă spațiu prezentării și interpretării literaturii de calitate sunt puține. Cele mai multe foi exaltă tocmai subprodusele, omițând cu bună- știință, mai rar din simplă ignoranță, acele cărți care ar trebui celebrate.“ Sub titlul Destine deturnate, Dan Cristea semnează cronica literară (foarte bine scrisă). Despre aceeași carte este și comentariul critic extins al lui Adrian Alui Gheorghe. Ovidiu Pecican este prezent cu eseul Mitologii științifice: latinism și romantism istoriografic. În rubrica sa Vol d’oiseau, Alex Ștefănescu scrie despre optimismul lui George Coșbuc, despre poezia făcută din poezie a lui Ștefan Aug. Doinaș și despre literatura lui Teodor Mazilu. Două pagini de In memoriam îi sunt dedicate scriitorului D.R. Popescu, prin semnăturile lui Nicolae Iliescu și Lucian Chișu. Delia Muntean scrie despre poezia lui Ioan Pintea. Versuri expresive publică Arcadie Suceveanu: „Vară impresionistă – seară de seară/ trece prin oraș/ o floare a soarelui migratoare…“ Iar Linda Maria Baros, la rubrica Domeniul universal, ne prezintă de data aceasta creația unui poet canadian: Jean-Philippe Raîche. l CONVORBIRI LITERARE, care ne-a obișnuit cu un ritm precis de apariție, se află deja la numărul 2 din acest an: un volum consistent, ce numără nu mai puțin de 200 de pagini. Semnalăm din sumar: Atitudini, rubrica lui Cassian Maria Spiridon, cu titlul Totalitarismul de mătase și corectitudinea politică; grupajul In memoriam D. R. Popescu, care cuprinde un dialog, purtat la Chișinău în anul 1992, al lui Leo Butnaru cu D. R. Popescu, un alt dialog purtat între George Motroc și Adrian Dinu Rachieru, despre opera lui D. R. Popescu, o sinteză despre proza scriitorului semnată de Ioan Holban și o evocare plină de căldură datorată tot lui Nicolae Iliescu, care a fost foarte legat de scriitorul recent dispărut. Am citit cu interes și: jurnalul de idei al lui Gheorghe Grigurcu, textul lui Mircea Popa despre Mihai Zamfir, comentariile critice semnate de Vasile Spiridon, Ioan Holban, Cristian Livescu, Constantin Dram, Cristina Scarlat, Adrian Dinu Rachieru, Antonio Patraș, Ioan Lascu, Gellu Dorian și Ovidiu Pecican, care se dovedește a fi, iată, omniprezent în revistele literare recenzate de noi, aici. (Cronicar)
Noutăți editoriale
La Editura Humanitas, în serie de cărți de istorie, apare volumul Românii – stigmat etnic, patrii imaginare: o căutare istorică de Ovidiu Pecican. În prezentarea cu care editura însoțește această lucrare, sunt formulate câteva dintre interogațiile majore la care Ovidiu Pecican și-a propus să răspundă prin cercetarea sa: „Cine suntem? De ce originile românilor sunt atât de obscure? Care sunt legendele și evenimentele de la care au pornit primele cronici defăimătoare? E oare vorba despre rea-credință sau despre imaginația scăpată din frâu a unor secretari și copiști din Evul Mediu? Care a fost rolul românilor în apărarea Regatului Ungar? Care sunt argumentele cărturarilor «naționaliști»? Răspunsul la aceste întrebări și la multe altele, pe care nimeni nu și le-a pus până acum, le aflăm din paginile unei cărți de istorie scrise ca o poveste fără sfârșit.“ l Gheorghe Glodeanu oferă cititorilor, prin intermediul editurii clujene Școala Ardeleană, un volum cu un titlu care atrage: Incursiuni în imaginarul ezoteric. E un tom masiv (468 de pagini, format mare), care abordează acest teritoriu vast al ezoterismului din diferite unghiuri și cu exemplificări semnificative din literatura română (Hasdeu, G. Călinescu, Mircea Eliade, Mihail Sadoveanu și alții) și din literatura lumii (Borges, Dante prin viziunea lui René Guénon, Balzac, W.B. Yeats, August Strindberg, între alții). Într-un argument cu care se deschide cartea, Gheorghe Glodeanu își precizează intențiile auctoriale: „După cum o sugerează și titlul, lucrarea de față reprezintă o introducere în imaginarul ezoteric. Având în vedere imensitatea domeniului, o tratare exhaustivă a legăturilor dintre ezoterism, ocultism, alchimie, magie, teozofie și literatură nu este posibilă într-o singură carte, oricât ar fi aceasta de voluminoasă. (…) Materialul parcurs vizează atât lucrările teoretice consacrate ezoterismului și ocultismului, cât și operele de imaginație, scrierile literare care se bucură de un binemeritat prestigiu. Desigur, numărul lor este mult mai mare. Fără să se vrea exhaustiv, comentariul se oprește la câțiva autori de referință din patrimoniul literaturii române și universale.“ l Semnalăm și două cărți de proză: la Editura Rao, în seria Biblioteca Rao, apare Paraclis 1980, un roman de Flaviu George Predescu; iar la Editura Junimea, în seria Ficțiune și infanterie, Radu Găină publică un volum de proze scurte intitulat Când Dumnezeu se amețește cu rachiu și povestirile din urmă. l În fine, menționăm și două titluri din domeniul poeziei: Lidia Vianu e prezentă în librării, sub egida Editurii Eikon, cu un volum de versuri trilingv, în română, engleză și franceză: Vântul și pescărușul/ The Wind and the Seagull/ La mouette et le vent; iar la Editura Vinea apare o elegantă culegere de poezii, Jucării cu gheare/ neoficial sunt frumoasă, semnată de Carmen Secere și ilustrată de Nora Blaj. (Cronicar)
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius