Noaptea Sfântului Bartolomeu

[altmariusistoric]

Noaptea Sfântului Bartolomeu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Noaptea Sfântului Bartolomeu a fost un masacru al protestanților din Franța din noaptea dintre 23 și 24 august ^[1] 1572. Au fost atacați și masacrați aproape 30.000 de “hughenoți”, punct culminant al conflictelor purtate între catolici și protestanți. Masacrul este cunoscut în istoriografie sub numele de Noaptea Sfântului Bartolomeu.

Pentru întreaga Europa Occidentala, ziua de 23 august (când este celebrat Sfântul Apostol Bartolomeu, rit romano-catolic si nu numai) reprezinta un simbol nefericit al intolerantei religioase din secolul XVI. În acea zi a anului 1572, dupa o serie de asasinate directionate de catre fortele catolice din Paris împotriva mai multor fruntasi ai hughenotilor – protestanti calvinisti francezi – au urmat valuri de crime comise de multimea furioasa, soldate cu mai multe mii de victime din rândurile protestantilor.

Incredibilele manifestari de violenta criminala s-au produs pe fondul a ceea ce istoria europeana numeste Razboaiele religioase din Franta, din perioada 1562-1598. Cresterea influentei calvinismului (învataturile religioase ale teologului Jean Calvin care, ca si Martin Luther, se opunea catolicismului si papalitatii, pe care o considera corupta) a dus la valuri de persecutii ale noii religii care începea sa câstige teren în Europa. Trebuie spus, foarte pe scurt, si ca „iconoclasmul furios” al protestantilor din unele tari (adica distrugerea icoanelor si statuetelor) a contribuit la acutizarea crizei religioase.

Masacrul din ziua de 23 august 1572 a fost urmarea imediata a unui eveniment care a învrajbit si mai mult cele doua tabere. Caterina de Medici, regenta a regelui Charles al IX-lea (care avea atunci 22 de ani), dorind sa calmeze lucrurile, a aranjat nunta fiicei sale Margareta (catolica) cu Henri al III-lea de Navarra (hughenot). Papa s-a opus acestui mariaj, care s-a consumat la 18 august. La 22 august, un grup de ofiteri a esuat în tentativa de asasinare a liderului militar hughenot Gaspard de Coligny. Dar la 23 august, gruparea catolica a reusit sa-l omoare pe Coligny si sa-i arunce corpul în strada...

Au urmat valuri de rabufniri ucigase împotriva celor gasiti în casele hughenotilor, sub pretextul ca regele însusi ar fi ordonat desfasurarea uriasa de forte populare dupa închiderea portilor orasului... Desi la Paris lucrurile au început sa se calmeze la 26 august, în provincie valurile de lupte au continuat. Trebuie spus ca si forte nobiliare de prima mâna ale Frantei au participat la lupte, hughenotii fiind permanent în minoritate. În istorie, Caterina de Medici este vazuta drept principala vinovata de exacerbarea violentelor. Razboaiele religioase ale Frantei s-au finalizat în 1598, prin Edictul de la Nantes.

sursa: PAUL IOAN - Revista "Magazin"

Note

1. ^ La 24 august în calendarul romano-catolic se comemorează Sf. Bartolomeu (Apostol).