Nimicirea pădurilor și schimbările climatice

[altmariusistoric2]

AutorProf. Ionel-Claudiu Dumitrescu

• http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/nimicirea-padur...

Pǎdurea  a oferit protecție ființelor ce fugeau din calea invadatorilor pe care pǎmȃntul nu-i mai ȋncǎpea. Ajutorul a fost oferit gratuit și necondiționat. Acest sprijin a intrat ȋn folclor. Creșterea demograficǎ și dorința de ȋmbogǎțire au dus la dezvoltarea interesului pentru lemn și terenuri arabile. Omul a ȋnceput un adevǎrat rǎzboi cu ocrotitorul de odinioarǎ, politica de exterminare fiind dusǎ fǎrǎ milǎ și ȋn prezent.

Natura are ȋnsǎ legi dure și se poate rǎzbuna cumplit pe ființa ce se crede stǎpȃna Terrei. Savanții americani au efectuat un studiu climatic asupra unei zone ȋmpǎdurite și apoi dupǎ defrișare. Rezultatele din 1919 sunt extrem de grave, dar conducǎtorii și oamenii de afaceri n-au ȋnvǎțat ceva din aceastǎ lecție gratuitǎ. Specialiștii au constatat cǎ temperatura a crescut cu 0,7 grade Celsius. Nu pare mult, dar minunea apǎrea ȋn adȃncuri. Solul se ȋncǎlzea chiar și cu douǎ grade la un metru adȃncime. Încǎlzirea climaticǎ era vizibilǎ. Nici vȃntul nu mai avea obstacole și viteza i-a crescut de la 0,44 la 1,46 m/s. Eroziunea era de șase ori mai puternicǎ ȋn raport cu terenul apǎrat de pǎdure . 

Fermierii americani, presați de bǎncile lacome, au trecut la tǎieri masive de arbori pentru obținerea de noi suprafețe agricole. Copacii n-au putut sǎ reziste mașinilor și ogoare vaste au fost introduce ȋn circuitul productiv. Pǎdurea nu este rentabilǎ dupǎ pǎrerea unor specialiști ȋn economie. Tractoarele din ce ȋn ce mai numeroase practicau o arǎturǎ adȃncǎ și au nimicit ierburile ce fixau solul. Furtunile din 1934 au ȋnceput sǎ mute state americane ȋntregi spre Golful Mexic. O suprafațǎ de 400.000 kmp a fost afectatǎ prin distrugerea stratului de sol fertil . Autoritǎțile americane au fost obligate sǎ rǎspundǎ prin programul de ȋmpǎdurire denumit Centura de protecție .

Romȃnii, necitind cǎrțile de istorie, au dezlǎnțuit o adevǎratǎ goanǎ dupǎ aurul verde și nenorocirile au ȋnceput sǎ aparǎ. Se vor amplifica ȋn anii urmǎtori sub forma unor veri extrem de toride, ce vor duce la secetǎ și nimicirea recoltelor. Ceea ce se cȃștigǎ prin vȃnzarea lemnului, se pierde prin agriculturǎ. Oare clasa politicǎ poate sǎ ȋnțeleagǎ ceva din lecțiile trecutului sau se scufundǎ ȋn sterile dezbateri televizate? Pǎdurea rǎmȃne un adevǎrat scut al omenirii ȋmpotriva ȋncǎlzirii globale, dar omenirea nu se grǎbește sǎ-și demonstreze inteligența.