Newsletter Historia - 28 noiembrie 2013

[altmariusistoric2]

  

NEWSLETTER Joi , 28 Noiembrie 2013 Istoria, o altă formă de propagandă Sondajul de opinie „Adevărul despre România” – Românii şi Istoria, comandat de „Adevărul” şi „Historia” şi realizat de INSCOP, conţine, pe lângă topul personalităţilor istorice clasate în funcţie de importanţă, alte trei clasamente, şi ele importate din punct de vedere al percepţiei şi receptării istoriei la noi în ţară: topul personalităţilor istorice feminine, al... » citeste mai mult Românii și istoria Atunci când vine vorba de istorie aproape orice român își are formată propria opinie, mai mult sau mai puțin argumentată, despre trecutul „glorios” al neamului românesc. Pentru ei personalitățile importante sunt cele care s-au afirmat în lupta antiotomană și pentru unitate statală. Cel puțin acestea sunt câteva dintre concluziile unui sondaj de opinie intitulat „Adevărul despre... » citeste mai mult Românii se refugiază în trecut, ca o soluţie pentru „năpasta” preze... Românii consideră şi în secolul XXI că cele mai importante personalităţi naţionale sunt cele care au dovedit curajul de a se opune Imperiului otoman. Pe primele trei locuri se situează domni din perioada medievală care au obţinut victorii împotriva turcilor: Mihai Viteazul (1593-1601) la Călugăreni (1595), Ştefan cel Mare (1457-1504) la Vaslui (1475) şi Mircea cel Bătrân... » citeste mai mult Câtă istorie știe românul-eşantion Un sondaj de opinie pe subiect istoric, spre deosebire de cele pe teme politice sau sociale de actualitate, presupune din partea respondenţilor un minimum de cunoaştere: trebuie să ştie ceva istorie, ca să poată opina şi eventual să-şi poată argumenta, măcar sieşi, opinia. Orgoliul datului cu părerea în necunoştinţă de cauză – care este, de altfel, un fel de sport naţional... » citeste mai mult Cât de importante sunt personalităţile importante ale României? Recentul sondaj al „Adevărului”, privind percepţia românilor asupra importanţei unor mari personalităţi istorice româneşti, pune în faţa noastră o oglindă. În ea se reflectă gradul nostru de educaţie, dar şi de ignoranţă, puterea tradiţiei, dar şi a clişeelor, a manipulării sau a propagandei, în fond, toate acele ingrediente care intermediază relaţia noastră cu... » citeste mai mult „Românii și-au schimbat categoric percepţia asupra regalităţii” Adrian Cioroianu, decanul Facultății de Istorie din București, a analizat pentru revista „Historia” rezultatele sondajului de opinie publică „Românii și Istoria”. Profesorul universitar se declară plăcut surprins de schimbarea percepției românilor asupra rolului monarhiei în istoria României și consideră că influenţa propagandei comuniste e în... » citeste mai mult Un volum de documente inedit: Prizonierii de război români în Uniun... Institutul Diplomatic Român anunţă apariţia volumului Prizonierii de război români în Uniunea Sovietică. Documente (1941-1956), apărut la editura Monitorul Oficial. Volumul de faţă cuprinde un număr impresionant de documente inedite care recuperează părţi semnificate de istorie şi memorie a armatei române. » citeste mai mult Ziua Recunoștinței Americanii sărbătoresc astăzi, 28 noiembrie, Ziua Recunoștinței. Se spune că această sarbătoare datează încă din 1623, dar abia în 1863, în timpul Războiului Civil, a devenit o sărbătoare federală oficială, când președintele Abraham Lincoln a proclamat o zi națională pentru “Recunoștință și rugăciune către Tatăl nostru binefăcător, care sălășluiește în... » citeste mai mult Sportul şi politica, cele mai vii relaţii internaţionale în secolul XX Primul război mondial a schimbat prin caracterul său distructiv şi total societatea, cultura şi ideile perioadei cunoscută ca şi „La Belle Epoque”. Ororile războiului şi necesitatea angrenării întregii populaţii la susţinerea frontului au marcat atât pe cei implicaţi direct în confruntări, cât şi pe cei din spatele frontului. Fragilitatea omului în faţa morţii şi... » citeste mai mult Sânge şi splendoare. Un roman despre familia Borgia Editura Humanitas vă invită, 3 decembrie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cişmigiu pentru o întâlnire cu Sarah Dunant, autoarea bestsellerului internaţional "Sânge şi splendoare. Un roman despre familia Borgia." » citeste mai mult Artistul plastic David Rayson în expoziţia ”Imagini din Marea Brita... Muzeul Naţional de Artă al României şi British Council România au plăcerea să vă invite la o serie de evenimente în expoziţia Imagini din Marea Britanie. 100 de ani de artă a peisajului din Colecţia British Council, avându-l ca invitat pe David Rayson, artist plastic şi profesor de pictură la Royal College of Art din Londra. Una dintre lucrările sale, intitulate De la Ashmore... » citeste mai mult Stalingrad, o bătălie cât un întreg război Bătălia de la Stalingrad a lăsat în urmă una dintre cele mai însângerate pagini din istoria omenirii. A fost o bătălie care a schimbat destinele statelor care s-au implicate în luptele celui de al II lea Război Mondial. Pierderea unei întregi armate germane, va rămâne un gol care nu va mai putea fi umplut de nici o măsură ulterioară a Wehrmachtului. URSS a reuşit să-şi pună în... » citeste mai mult Ziua Porților Deschise la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei În ziua de sâmbătă, 30 noiembrie 2013, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca organizează ZIUA PORŢILOR DESCHISE. Publicul interesat este invitat să viziteze o serie de expoziţii şi să asiste la anumite activităţi de reconstituiri istorice, care se vor desfăşura în două locaţii, după următorul program: » citeste mai mult Intelectualul în comunismul românesc În accepţiunea partidului, “intelectualul” era doar acel individ care obţinuse o diplomă de studii superioare. Venirea la putere a comuniştilor în România a deschis calea către o serie de schimbări profunde, schimbări care au marcat fundamental panorama societăţii româneşti faţă de cea de odinioară. În acest peisaj, intelectualul ocupă un loc extrem de important, poziţia sa... » citeste mai mult Ultima împărăteasă din anarhia militară Între Probus şi Diocleţian cei care se află în fruntea Imperiului sunt Carinus împreună cu cei doi fii ai săi, Carinus şi Numerianus. După preluarea puterii, Carus se îndreaptă către est pentru a se lupta cu perşii, ajungând până la Ctesiphon, despre care nu se ştie cu siguranţă dacă l-a capturat[1]. Oricum, Carus, ca şi Numerianus, mor în contextul campaniilor din est, în... » citeste mai mult