Newsletter Agentia de carte - 4 aprilie 2019

[altmariusbook]

“Proiecte recente de artă digitală  în București” plus 9 more

---

• Proiecte recente de artă digitală  în București
• Gala Premiilor revistei ”Observator cultural”
• Luna „William Shakespeare”, la Tracus Arte
• ”Fiecare loc frumos al României este însoțit de o legendă”
• ”Bătrâneţe şi moarte în mileniul trei”, de Livius Ciocârlie, ediția...
• Pianista Luiza Borac revine la Londra pentru două recitaluri dedica...
• Tracus Arte: un nou spațiu virtual
• Conferința ”Aya Yorgi of Büyükada, a Shared Pilgrimage Site in Mode...
• Festivalul de Poezie „Patrel Berceanu” – ediţia I, Craiova-Băileşti
• Două prestigioase premii confirmă performanța Muzeului Municipiului...

Proiecte recente de artă digitală  în București Posted: 03 Apr 2019 10:00 AM PDT Chiar dacă arta digitală are o istorie relativ recentă, aceasta a căpătat încă de la primele sale manifestări recunoaștere în rândul practicilor artistice new media, reușind să ajungă într-un timp foarte scurt în atenția celor mai inovative spații expoziționale și a celor mai consacrați artiști contemporani precum Marina Abramović, Jeff Koons sau Olafur Eliasson care, identificând potențialul ofertant al acestui mediu de exprimare artistică, au început să experimenteze cu realitate virtuală, augmentată sau mixtă. Potenţialul radical în ceea ce privește experiența artei digitale constă în faptul că aceasta nu se rezumă doar la a privi  lucrarea de artă, ci deschide o gamă largă de noi posibilități interactive și participative: aplicații special dezvoltate pot oferi vizitatorului mai multe informații despre proiect sau despre autor, artistul poate fi prezent prin intermediul unei holograme, trăsăturile fizionomice ale vizitatorului pot fi captate și utilizate în lucrarea per se, etc. Luna martie a acestui an a adus în atenția publicului bucureștean două expoziții de artă contemporană care explorează mediul digital: „The Resolution will be Supervised” a grupării Pastila Roz, deschisă în perioada 21 martie -16 aprilie 2019 la Atelier 030202, și cel mai recent proiect One Night Gallery, organizat pe 30 martie 2019 la Casa Monteoru, expoziția „Love” a ilustratoarei Ana Bănică (a nu se confunda cu artista vizuală Ana Bănică, ale cărei lucrări sunt expuse, până pe 7 aprilie 2019, într- „O retrospectivă din dragoste”, curatoriată de Ioana Ciocan la ARCUB). Am avut ocazia să vizitez mai întâi expoziţia de la Atelier 030202 a celor de la Pastila Roz, unde privitorul, ajuns în faţa instalaţiei „Proof of Gallery Life”, este scanat și invitat să contribuie la „o bază de date facială”, având posibilitatea să vizioneze participarea sa în acest demers. Ulterior am experimentat la Casa Monteoru din Calea Victoriei nr. 115 „Transferul de stil artistic”, ce presupune folosirea în timp real a inteligenţei artificiale pentru prelucrarea live a înregistrării video, imaginea vizitatorului fiind și în acest caz prelucrată. Ambele proiecte explorează relaţia dintre tenhologie şi artă, juxtapunere care nu a schimbat doar modul de producţie a artei, ci şi felul în care arta contemporană este percepută, experimentată şi diseminată în media, constituind un bun studiu de caz pentru rolul pe care privitorul îl are în arta digitală. Ceea ce reușesc de asemenea ambele proiecte să evidențieze – unul chiar prin discursul curatorial, celălalt prin asocierea cu un sponsor care se întâmplă să fie lider pe piața vânzărilor de smartphone – este dependenţa de tehnologie, nu doar a artei digitale, ci şi a noastră, a utilizatorilor, care vine la pachet cu un cost pe care suntem dispuşi să îl plătim prin contribuţia noastră la varii baze de date. Întrucât raportul dintre artă şi tehnologie este întotdeauna relativ, atenţia trebuie îndreptată (nu doar în cazul celor două proiecte menţionate) către mesajul transmis, către argumentul curatorial, către contextualizarea demersului, altfel, orice eveniment monden care strânge un public numeros şi diversificat şi care pune la dispoziţie infrastructura tehnologică necesară poate fi numit expoziţie de artă digitală. Ana-Daniela SULTANA Număr de vizualizări :42http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/hRDqVQ6hVv0?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Gala Premiilor revistei ”Observator cultural” Posted: 03 Apr 2019 08:48 AM PDT Marți, 9 aprilie 2019, la Teatrul Odeon, începînd cu ora 19.00, va avea loc cea de-a XIII-a ediție a Galei Premiilor Observator cultural, în cadrul căreia se vor premia cele mai bune cărți din anul precedent la categoriile Proză, Poezie, Debut, Memorialistică, Eseu/Publicistică și Critică/istorie/teorie literară. Este o gală de înaltă ținută, care – prin palmaresul ediţiilor precedente şi prin prestigiul juriului care le acordă – a devenit un punct de reper pe scena culturală contemporană. „Conştienţi că vitalitatea unei culturi depinde în mare măsură de capacitatea celor implicaţi de a lansa şi de a promova dezbateri consistente, precum şi de disponibilitatea de a-şi recunoaşte şi susţine valorile, ne-am propus să contribuim şi în acest fel la configurarea axiologică a peisajului cultural autohton.“ (Carmen Mușat, redactor-șef) Ca şi la precedentele ediţii, revista Observator cultural va acorda Premiul Opera Omnia „Gheorghe Crăciun“ unui scriitor al cărui nume va fi anunţat în seara Galei. De asemenea, pe lîngă Premiul Observator Lyceum (aflat la a patra ediţie), acordat pentru proză de către un juriu alcătuit din liceeni proveniţi de la Colegiile „I.L. Caragiale“, „George Coşbuc“, „Iulia Hasdeu“, „Gheorghe Lazăr“, „Mihai Viteazul“, „Sf.Sava“, „Gheorghe Şincai“, „Tudor Vianu“, noutatea acestei ediţii constă în introducerea Premiului Observator Universitas, care se va acorda unui volum de poezie (dintre cele aflate pe lista de nominalizări), de către un juriu alcătuit din studenţi de la Facultăţile de Litere din Universitatea din Bucureşti, Universitatea „Babeş-Bolyai“ (Cluj-Napoca), Universitatea „Al.I. Cuza“ (Iaşi) şi Universitatea „Lucian Blaga“ (Sibiu). În cadrul Galei, vor fi omagiaţi traducătorii Angela Hondru (pentru traduceri din limba japoneză) și Doru Mareș (pentru traduceri din limba franceză). Premiul Special al revistei se acordă, anul acesta, cărţii Care dintre noi, realizată de Chris Simion-Mercurian şi Cătălina Flămînzeanu. În cadrul Galei va cînta, la harpă, Daria Cristiana Văcăroiu (15 ani, elevă în clasa a IX-a la Liceul de muzică „George Enescu“, Bucureşti şi la Mozarteum Pre-College University, Salzburg, Austria, profesor Katharina Teufel Lieli). Intrarea la Gala Observator cultural este liberă. Parteneri principali: Teatrul Odeon, Muzeul Naţional al Literaturii Române, High Contrast, Caracteristic, Gramma, Magnolia, Librăria Cărtureşti, Sert-IT. Parteneri media: TVR 3, Radio România Cultural, București FM, Liternet, Suplimentul de Cultură Sponsor: Mușat&Asociații   Nominalizările la Premiile Observator cultural 2019 Memorialistică Mircea Cărtărescu, Un om care scrie. Jurnal 2011-2017, Humanitas Sanda Golopenţia, Bulevardele vieţii, Spandugino Marius Oprea, Rola 800. Omul care a umilit Securitatea, Corint Stelian Tănase, Conversaţii cu Regele Mihai, Corint Ion Vianu, Între violenţă şi compasiune. Amintirile unui psihiatru, Polirom   Eseu/publicistică Ştefan Afloroaei, Fabula existenţială, Polirom Christian Ferencz-Flatz, Filmul ca situaţie socială. Eseuri fenomenologice, Tact Valeriu Gherghel, Roata plăcerilor. De ce n-au iubit unii înţelepţi cărţile?, Polirom Cătălin Ghiţă, Coliba din mijlocul palatului. Frica şi marile idei, Cartea Românească Vintilă Mihăilescu, Etnogeneză şi ţuică, Polirom Stejărel Olaru, Agentul nostru Victor, Polirom Ioana Pârvulescu, Dialoguri secrete. Cum se roagă scriitorii şi personajele lor, Humanitas   Critică/istorie literară/teorie literară Paul Cernat, Vase comunicante. (Inter)feţe ale avangardei româneşti interbelice, Polirom Dan Gulea, Nouă tipuri de lectură. Cu o excursie în critica (şi teoria) literară, Cartea Românească Gheorghe Lăzărescu, Caragiale, o lume într-o operă, Herg Benet Ion Pop, Poezia românească neomodernistă, Şcoala Ardeleană Anamaria Selu, Spectacular şi carnavalesc. Guy Debord – o viziune a frumuseţii subversive, Limes   Poezie Ana Blandiana, Variaţiuni pe o temă dată, Humanitas Romulus Bucur, Odeletă societăţii de consum, Tracus Arte Ruxandra Cesereanu, Scrisoare către un prieten şi înapoi către ţară. Un manifest, Paralela 45 Robert Gabriel Elekes, o dronă care să mă vrea în sfîrşit doar pe mine, Casa de editură Max Blecher Leac, Monoideal, Nemira Mihai Ignat, Frigul (o elegie), Nemira Cosmin Perţa, Cîntec de leagăn pentru generaţia mea, Paralela 45   Debut Iulian Bocai, Ciudata şi înduioşătoarea viaţă a lui Priţă Barsacu (proză), Polirom Albert Denn, Îmi pipăi cu frică tălpile (poezie), CDPL Irina-Roxana Georgescu, Noţiuni elementare (poezie), Cartea Românească Marieva Ionescu, Spre partea cealaltă. Proza lui Gellu Naum (critică), Tracus Arte Emanuela Iurkin, Cîinele de bronz (proză), Cartier Raluca Nagy, Un cal într-o mare de lebede (proză), Nemira Ioana Vintilă, Păsări în furtuna de nisip (poezie), Casa de editură Max Blecher   Proză Gabriela Adameşteanu, Fontana di Trevi, Polirom Cristina Andrei, Matriarhat, Nemira Florina Ilis, Cartea numerilor, Polirom Dan Lungu, Pîlpîiri, Polirom Andreea Răsuceanu, O formă de viaţă necunoscută, Humanitas   Trofeele pentru Premiile Observator cultural sînt realizate de Elena Dumitrescu, iar cele pentru Observator Lyceum şi Observator Universitas, de Mircea Roman. Juriul care va decide premiile în 2019 este alcătuit din: Carmen Muşat (preşedinta juriului), Bogdan Creţu, Adina Diniţoiu, Cezar Gheorghe, Adrian Lăcătuş, Iulia Popovici și Alina Purcaru. Juriul „Observator Lyceum“: Colegiul Naţional „I.L. Caragiale“: Corina Belu, Karina Mihăilă, Luana Munteanu, Ioana Teodorescu; profesor: Mioara Colţea; Colegiul Na­ţional „George Coşbuc“: Lavinia Bolohan, Daria-Georgiana Costache, Mara Popescu, Sabina Ţugui; profesor: Teodora-Alina Roşca; Colegiul Naţional „Iulia Hasdeu“: Alexandra Coroabă, Ana David, Carina Oprescu, Elisabeta Voinea; profesor: Dorica Boltaşu Nicolae; Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr“: Măriuca Mihalcea-Eliade, Maria Iosif; profesor: Dumitriţa Stoica; Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai“: Arina Coştilă, Roxana Prună, Maria Rădulescu; profesor: Luminiţa Gheorghiu; Colegiul Naţional „Mihai Viteazul“: Alice Irina Obadă, Raluca Șelăvârtea, Nicoleta Udrea, Alexandra Vlad; profesor: Niculina Chiper; Colegiul Naţional „Tudor Vianu“: Maria Sfârâială, Ştefania Marinescu, Ana Țarălungă,  Eliza Vasilescu; profesori: Monica Anisie, Carmen Pleşa; Colegiul Naţional „Sfîntul Sava“: Andreea Dima, Irina Dumitrescu, Anastasia Isvoranu, Rebeca Lazăr, Ioana Schiaua; profesor: Irina Georgescu. Juriul „Observator Universitas“: Victor Cobuz, Anastasia Gavrilovici, Vasile Gribincea, Ioana Moroşan, Iris Nuţu (Universitatea din Bucureşti), Mihnea Bâlici (Universitatea „Babeș-Bolyai“  Cluj-Napoca), Cătălina Suditu (Universitatea „Al. I. Cuza“ dinIaşi), Cătălina Stanislav (Universitatea „Lucian Blaga“ din  Sibiu).   Au votat pentru nominalizări: Bianca Burţa-Cernat, Paul Cernat, Bogdan Creţu, Adina Diniţoiu, Caius Dobrescu, Silvia Dumitrache, Cezar Gheorghe, Cristina Ispas, Adrian Lăcătuş, Doris Mironescu, Carmen Muşat, Oana Cătălina Ninu, Antonio Patraş, Raul Popescu, Iulia Popovici, Alina Purcaru, Ovidiu Şimonca, Octavian Soviany, Claudiu Turcuş (la categoriile unde votanţii au avut şi cărţi proprii pentru jurizare, aceştia nu au votat).   Număr de vizualizări :35http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/DwGVdNLi3e4?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Luna „William Shakespeare”, la Tracus Arte Posted: 03 Apr 2019 08:10 AM PDT Luna aprilie este luna Shakespeare. Descoperiți colecția „Opere William Shakespeare” (vol. I – XIV), Editura Tracus Arte, integrală coordonată şi îngrijită de George Volceanov. Coperta colecţiei: Mircia Dumitrescu. În luna nașterii lui William Shakespeare (26 aprilie 1564 – 23 aprilie 1616) volumele beneficiază de 23% discount.   „Noua ediţie Shakespeare, a treia în seria integralelor în limba română, recuperează sensurile cenzurate şi autocenzurate, absente din traducerile realizate în perioada comunistă; elimină interpretările politizate (sub influenţa ideologiei dicatate de epoca secerii şi a ciocanului) şi pudibonde (impuse de falsa morală comunistă), precum şi numeroasele erori de interpretare generate de lipsa unor ediţii străine şi instrumente lexicografice adecvate, restabileşte respectul pentru forma textului original (traducând proza prin proză, versul alb prin vers alb, păstrând întru totul structura prozodică originală) şi extinde canonul shakespearian în limba română prin texte traduse pentru întâia oară, fie că este vorba de piese scrise de Marele Will în colaborare cu alţi dramaturgi elisabetani (Eduard al III-lea, Doi veri de stirpe aleasă, Sir Thomas More, Cardenio – aceasta din urmă în versiunea adaptată de Lewis Theobald în secolul al XVIII-lea) sau de versiuni originale, distincte ale uneia şi aceleiaşi piese în locul unor texte hibride (Hamlet, Regele Lear). Realizată de un valoros colectiv de traducători, reputaţi dramaturgi şi filologi, ediţia a fost încununată cu numeroase premii literare, bucurându-se şi de montări semnate de nume mari ale scenei româneşti, precum Alexandru Tocilescu, Silviu Purcărete, Alexandru Darie, Alexander Hausvater şi Andrei Şerban.” – George Volceanov   Vizitați: https://edituratracusarte.ro/categorie-produs/teatru/autori-st... Număr de vizualizări :45http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/kp1eiTSqV7I?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

”Fiecare loc frumos al României este însoțit de o legendă” Posted: 03 Apr 2019 08:07 AM PDT Fotograful băimărean Ilie Tudorel a început, în urmă cu mai bine de zece ani, să imortalizeze obiectivele României de pe lista UNESCO. Au rezultat foarte multe fotografii din care a selectat, cu greu, după cum spune artistul, o serie de imagini care fac obiectul expoziției ”Comorile României”, expoziție ce a fost itinerată în mai toate zonele României și în câteva comunități de români din diaspora. Dorina Cioplea-Văduva s-a întâlnit cu Ilie Tudorel la Târgu Jiu, la vernisajul expoziției care este, până pe 10 mai 2019, găzduită de Muzeul Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” și a discutat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro despre acest proiect și necesitatea existenței unei baze de date dar și a unei vizibilități a acestor obiective aflate în patrimoniul cultural material și imaterial al umanității.   Știu că lucrați la acest proiect de zece ani și că ați reușit să cuprindeți în el toate obiectivele românești aflate pe lista UNESCO dar și cele aflate pe lista scurtă de așteptare. De ce ați simțit nevoia să faceți acest proiect? Da, lucrez de peste 10 ani, am realizat peste 100 de mii de fotografii din care am selectat aceste comori ale României pe care le ofer tuturor românilor. Eu am început acest proiect cultural dintr-o nevoie, hai să-i zicem socială. Pentru că mergând la aceste obiective UNESCO, care în același timp sunt și foarte importante obiective turistice ale României, mă întâlneam cu tot felul de persoane care fotografiau încântate dar care nu știau că sunt obiective UNESCO. Și atunci m-am gândit că ar fi foarte important pentru toți românii, sau pentru cât mai mulți din ei, să știe ce obiective are România pe lista patrimoniului mondial al umanității.   Cât de accesibile sunt aceste obiective? Pentru că mi se pare un aspect foarte important. A fost greu să ajuneți la ele? Cu mici excepții, a fost ușor accesul. Desigur, ele sunt răspândite pe suprafața întregii țări și este o adevărată performanță să ajungi la ele, la toate. Expoziția de artă fotografică ”Comorile României” este singura expoziție completă, cu toată lista patrimoniului mondial tangibil, intangibil, natural și lista indicativă, din România și din lume. Nimeni nu a mai dus la bun sfârșit un astfel de proiect. Sigur că este, pentru mine, un proiect fără de sfârșit. Suntem la Târgu Jiu acum și aveți aici un monument extraordinar, Coloana fără sfârșit sau Coloana infinitului, care apare în expoziția ”Comorile României”. Ei bine, aceste monumente se mai restaurează, se mai renovează, și merită o nouă fotografie. Ori de câte ori se va întâmpla ceva cu aceste obiective eu voi fi acolo și voi face o nouă fotografie. Sigur, va urma și un album de artă fotografică atașat acestui proiect, și un site, și o pagină de Facebook, pentru că este la modă, cu avantajele și dezavantajele sale. Va fi o punte de legătură între oricare dintre românii care doresc să vadă și aceste valori ale României, pe care merită să le vizitați.   Este acesta cel mai important proiect pe care l-ați desfășurat și îl desfășurați, promițând că veți continua să faceți ceea ce ați început acum zece ani? Este un proiect integrat într-un  program cultural care își propune să promoveze valorile românești, în special valorile tradiționale, alături de această expoziție care în spatele fotografiilor are o documentare foarte vastă și care va fi conținută în aceea publicație / album de artă fotografică și, bineînțeles, pe site, ei bine, acest proiect conține și alte proiecte culturale. Un proiect foarte important și care va fi expus și aici, la Târgu Jiu, este ”România, repere culturale”. De ce a apărut acest proiect? Ei bine, pentru că peste tot pentru pe unde mergeam oamenii îmi spuneau ”avem și noi aici niște locuri și lucruri frumoase, la noi în oraș, în județ” și eu le spuneau că nu sunt pe lista UNESCO și ei îmi replicau ”atunci să faci bine să pui la punct o expoziție în care să apară și altele, nu numai cele de pe lista UNESCO, pentru că mai avem și alte frumuseți care merită să fie cunoscute”. Și așa am făcut. Iată cum s-a născut un nou proiect cultural, în continuarea acestei expoziții, pentru că atât monumentele UNESCO dar și cele care nu sunt pe această listă dar reprezintă ceva pentru România trebuie să fie cunoscute de toți românii.   Sunt convinsă că realizarea acestui proiect a implicat eforturi serioase, implică timp dar și resurse financiare. ați avut parte de susținere? Cine v-a ajutat? Am găsit susținere. În final, pe unde am fost, toți s-au atașat de acest proiect, toți l-au simpatizat, cui am cerut ajutorul m-a ajutat, nu am scris proiecte de finanțare care să ajungă în niște sertare și care să fie uitate, la fel cum nu mi-a fost greu să bag mâna în pușculiță și să cheltuiesc din banii mei pentru acest proiect. În definitiv cheltuiesc pentru țara mea, pentru România.   Care sunt alte obiective decât cele pe care le-ați fotografiat deja și care nu sunt și poate nu vor fi niciodată pe lista UNESCO? Aveți unele anume la care vă gândiți și cu care veți începe următorul proiect? Proiectul de care v-am spus, ”România, repere culturale”, este un proiect în curs. Deja a fost vernisată expoziția la Baia Mare de Ziua Culturii Naționale 2019, și cu asta s-a făcut lansarea proiectului cultural și a turneului național. De acolo a fost expusă la Muzeul din Bistrița, secția de Artă Contemporană, și a avut un foarte mare succes. Vizitatorii au fotografiat cu telefonul fiecare fotografie din expoziție, pentru că fiecare fotografie avea atașată de ea o poveste. Este vorba despre o expoziție de imagini dar și de povești. Fiecare loc frumos al României este însoțit de o legendă, de o poveste, de ceva interesant. Se pare că este un proiect care prinde și că pe unde umblu mai atașez câte ceva la proiect. Spre exemplu ieri (n.r. 31 martie 2019) am vizitat Peștera Cioarei de la Boroșteni, din județul Gorj, care este o locație unde s-au găsit urmele celei mai vechi locuiri, de peste 50 000 de ani, din Europa. Cum poți să nu pui această locație printre reperele culturale ale României? Și de ce nu chiar ale Europei? Este un reper de excelență, un superlativ al județului Gorj. Interesant este că în comuna Peștișani multă lume nici nu știa ce se întâmplă acolo. Mulți chiar mi-au zis să nu mă duc, că sunt vipere și că nu am ce să văd acolo. Ei bine, eu nu mă las și aceste repere culturale, adevărate perle ale României, merită să le cunoască toată lumea.   Ne întoarcem la ”Comorile României”, despre care spuneți că merită să fie cunoscute. Ați itinerat această expoziție în mai multe locuri și în mai multe țări, în comunități de români. Care a fost reacția românilor din Diaspora când au văzut aceste locuri fotografiate? Eu am fost de-a dreptul impresionat. A venit o femeie la mine, în Transcarpatia, la românii din Maramureșul de Nord, zona Ucrainei, și mi-a zis ”domnule, când te-am auzit cum vorbești și am ținut lucrurile alea în mână, m-au trecut fiori, au trecut furnici prin mine”. Asta înseamnă că totuși ceva ajunge la sufletul lor. Oamenii au fost mândri că noi, în ciuda oricăror bârfe că suntem cei mai săraci din Europa, avem totuși ceva cu care să ne mândrim, ceva ce nu mai are nimeni.   Astăzi ați venit și cu straița plină la vernisaj. Așa mergeți la fiecare vernisaj? Da, așa merg la fiecare vernisaj. Mai ales la noi, în Maramureș, e rușine să umbli cu straița goală prin țară. Te râde lumea.   Și ce aveți în straiță? Am niște artefacte. Niște lucruri de mare valoare. Păi spuneți și dumneavoastră, cum să nu fie de mare valoare acest artefact extraordinar (n.r. un covoraș) ieșit din mâinile unor țesătoare extraordinare, femeile din Botiza, care la ele acasă țes, precum strămoașele lor, la râzboaiele de țesut, aceste minunate covoare. Covoare care au ajus și pe lista patrimoniului imaterial UNESCO, deci sunt o valoare mondială cu care, sigur, ne mândrim, sau ar trebui să ne mândrim.   Considerați că ceea ce faceți dumneavoastră este și o muncă de restituire dar și de onorare a istoriei și a eroilor noștri? Eu aș vrea să lărgesc puțin această noțiune de ”eroi”. Eroi sunt și Ștefan cel Mare, care a clădit minunatele biserici și mânăstiri din Moldova, Petru Rareș sub comanda căruia s-au pictat, Vlad Țepeș pe care îl vedem aici reprezentat prin casa sa natală din Cetatea Sighișoara, Tudor Vladimirescu – este eroul dumneavoastră local, dar oare cei care produc ceramica de la Horezu și care păstrează această tehnică de mii de ani în așa fel încât chiar UNESCO a recunoscut că sunt demni să fie în patrimoniul mondial, oare aceștia nu sunt eroi? Oare femeile acestea care cu strădania și truda și transpirația lor țes aceste minunate scoarțe, păstrând tradițiile strămoșești, ele nu sunt niște eroine? Eu îi pun pe toți aceștia la același nivel. Niciunul nu este mai valoros decât alții. Și să ne gândim și la cei care au făcut extraordinara statuetă ”Gânditorul de la Hamangia”, acei eroi necunoscuți… nu știm cine a făcut-o, dar iată că UNESCO a clasificat micuța stauetă printre cele mai importante artefacte ale omenirii. Făcută de noi, românii. Era o vreme în care eram, poate, mai isteți decât în ziua de astăzi, mai creativi. Ce ar fi dacă, odată ce am văzut această expoziție sau odată ce suntem conștienți de ce valori avem, să redevenim creativi, să redevenim mândri că suntem români?   Deci proiectul dumneavoastră este, printre altele, și o invitație inclusiv la creativitate și, de ce nu, la patriotism? Nu mi se pare patriotismul ceva demodat. Am declanșat acest turneu tocmai în anul Centenarului și am reușit să desfășor peste 20 de expoziții în același an (cu o cadență de una-două pe lună), inclusiv în București, la sediul UNESCO. Cu această expoziție urmează să merg la comunitatea istorică a românilor din Serbia, zona Voievodina și zona Valea Timocului.   Dorina CIOPLEA-VĂDUVA Număr de vizualizări :47http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/kp_cei8zJuI?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

”Bătrâneţe şi moarte în mileniul trei”, de Livius Ciocârlie, ediția... Posted: 03 Apr 2019 08:05 AM PDT În curând, la Editura Tracus Arte va apărea volumul Bătrâneţe şi moarte în mileniul trei, de Livius Ciocârlie, ediția a II-a, revăzută. „Stăm pe terasă. În dreapta, un zid vechi, întins până departe, acoperit cu frunziș. În stânga și în față, mici grădini. E sigur, e aproape sigur că n-o să mai venim aici. Îmbătrânești de câte ori te desparți definitiv, fără să și mori. De multe ori, nu știi. Crezi că ai să revii. În realitate, o poartă și o vârstă s-au închis. Ne petrecem ziua, săptămâna, anul, așteptând să treacă. Nu din umoare neagră. Fiindcă suntem nerăbdători. Să vină, sau să treacă cine știe ce. Iar zilele vin și trec, într-adevăr. Până într-o zi…A scrie despre moarte e una dintre acele iluzii ce permit să ignori realitatea pe care o numești. Nu mă gândesc la moartea mea pentru că mă gândesc la moarte în general. Sau, și mai rău: nu mă gândesc la moartea mea pentru că scriu despre moartea mea. Act pur de frivolitate. Suport vital.” – Livius Ciocârlie Alte volume de același autor: https://edituratracusarte.ro/categorie-produs/proza/livius-ciocarlie/   Număr de vizualizări :42http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/jki72jYchq4?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Pianista Luiza Borac revine la Londra pentru două recitaluri dedica... Posted: 03 Apr 2019 07:57 AM PDT La începutul lunii aprilie 2019, cunoscuta pianistă româncă Luiza Borac, ce „amintește, prin forţa sa interpretativă, de marea Marta Argerich” (Jessica Duchen, Classical Piano), revine în capitala Marii Britanii pentru două recitaluri dedicate pianistei și compozitoarei germane Clara Schumann, la 200 de ani de la nașterea sa. După recitalul de la sediul ICR Londra din data de 4 aprilie, în cadrul Seriei „Concertelor Enescu”, pe 5 aprilie pianista va concerta pe scena St James’s Church Piccadilly, ca parte a seriei permanente de concerte pe care ICR Londra o organizează începând din anul 2015. Din programul celor două recitaluri fac parte lucrări semnate de Clara Schumann, George Enescu, Johannes Brahms și Robert Schumann. Luiza Borac este una dintre cele mai cunoscute și apreciate pianiste românce ale momentului. În 2014, a obținut un doctorat în Muzicologie la „Universitatea Națională de Muzică” din București, cu distincția Summa cum laude. În 2016, pianista a susținut o serie de concerte în Germania și Elveția în memoria legendarului Alice-Herz Sommer, cel mai în vârstă pianist al lumii și supraviețuitor al Holocaustului. În 2017, Luiza Borac a susținut un număr de 30 de concerte comemorative în Italia, România, Italia și Elveția, acestea fiind dedicate legendarului compozitor și pianist român Dinu Lipatti, cu ocazia aniversării a 100 de ani de la nașterea acestuia. Ultimul său album, „Aspirații și vise”, lansat în 2017, include lucrări de Enescu, Ravel, Debussy și Mihailovici și a fost ales „Discul anului” de Radio România și „Discul zilei” de către Artamag, Franța. Luiza Borac a fost numită „o artistă virtuoasă de o strălucire fantastică”, „o tânără̆ maestră” și „o pianistă de o expresivitate poetică neobișnuită” de către presa internațională̆, aceasta dedicându-și o parte din timpul său și colaborării cu diverse organizații caritabile, precum Fundația Gina Bachauer, Rotary International sau proiectul Menorah dedicat victimelor Holocaustului. Seria „Concertelor Enescu”, derulată fără întrerupere începând cu anul 2007, este un program permanent al ICR Londra, în cadrul căruia muzicieni români și străini deopotrivă sunt invitați să omagieze geniul creativ și personalitatea uriașă a lui George Enescu. Un proiect mai nou al ICR Londra, Seria românească de la biserica St James’s de pe Bulevardul Piccadilly a debutat în anul 2015 și are ca principal scop promovarea și sprijinirea muzicienilor români talentați. Pentru mai multe detalii despre acest eveniment și programul muzical al ICR Londra, vă invităm să vizitați www.icr-london.co.uk și https://www.facebook.com/ICRLondon/.   Număr de vizualizări :28http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/HyqXsFyLksk?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Tracus Arte: un nou spațiu virtual Posted: 03 Apr 2019 07:47 AM PDT Marți, 9 aprilie 2019, ora 18:30, la Tramvaiul 26 (Str. Cercului nr. 6, București), Editura Tracus Arte lansează noul său website: www.edituratracusarte.ro. Cu o interfață atractivă și ușor de utilizat de cititori, noul website va propune periodic promoții, campanii, informații despre autori și volumele lor, precum și un blog care va ghida publicul spre cele mai noi evenimente și preview-uri ale textelor în curs de apariție.   Înființată în 2007 cu scopul de a publica cei mai buni autori români contemporani, Editura Tracus Arte și-a diversificat în ultimii ani portofoliul, fără să renunțe la misiunea sa inițială. Echipa editorială își propune, pe de o parte, să descopere și să impună scriitorii români de azi din toate genurile literare și culturale, de la poezie, proză și teatru, la critică și teorie, iar pe de altă parte, să (re)aducă în actualitate opere esențiale, intrate deja în canonul (post)modernității. Cele peste 100 de titluri publicate anual – opere originale și traduceri (în general titluri de referință ale literaturii universale, autori premiați cu unele dintre cele mai importante distincții: Nobel, Herder, T. S. Eliot) – stau mărturie pentru diversitatea și semnificația preocupărilor noastre: de la debuturi în poezie sau antologii ale unora dintre cei mai valoroși poeți români și străini ai secolului XX, la studii despre avangardă, critică literară și teorie. În același timp, publicarea operelor complete ale lui Shakespeare și Cehov, alături de volumele lui Antonin Artaud și de cele ale autorilor români ca Matei Vișniec, dovedește interesul nostru pentru teatru și avatarurile lui.   Vizitați www.edituratracusarte.ro   Număr de vizualizări :42http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/zc9qlwKlEaA?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Conferința ”Aya Yorgi of Büyükada, a Shared Pilgrimage Site in Mode... Posted: 03 Apr 2019 02:22 AM PDT Joi, 4 aprilie 2019, ora 18.30, la Palatul Suțu, Muzeul Municipiului București vă invită să participați la conferința de cu tema „Aya Yorgi of Büyükada, a Shared Pilgrimage Site in Modern Turkey”, cu Mustafa Diktaș (Turcia). Conferința se va desfășura în limba engleză. Intrare – 10 lei. În preț este inclusă vizitarea expozițiilor de la Palatul Suțu în termen de 30 de zile.   Coordonatorul conferințelor de joi: Cătălin D. Constantin. Dr. Mustafa Diktaș este istoric și antropolog. Și-a susținut teza de doctorat la Paris, la École des Hautes Études en Sciences Sociales, prezentând locurile de pelerinaj închinate Sfântului Gheorghe din Turcia și din Liban. Este pasionat de studiul culturii și al manifestărilor religioase din Levant și Anatolia. Mănăstirea Sfântului Gheorghe, aflată pe cea mai mare dintre Insulele Prinților, în imediata vecinătate a Istanbulului, e in fiecare an, cu precădere de ziua închinată Sfântului, 23 aprilie, gazda unui număr foarte mare de pelerini. Deși e un lăcaș de cult creștin, biserica se dovedește a fi spațiul unor pelerinaje suprapuse și un simbol al coexistenței mai multor religii în Turcia modernă. Paradoxal, cea mai mare parte a pelerinilor sunt femei musulmane. Conferința prezintă detalii despre acest pelerinaj pornind de la cercetarea de teren realizată de autor.   Număr de vizualizări :42http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/roQCEaK8YSM?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Festivalul de Poezie „Patrel Berceanu” – ediţia I, Craiova-Băileşti Posted: 03 Apr 2019 02:10 AM PDT În onoarea scriitorului Patrel Berceanu (19 aprilie 1951, Băileşti – 2 mai 2006, Bucureşti), pentru a sprijini cultura scrisă şi a promova valorile Olteniei, Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Craiova a iniţiat prima ediţie a Festivalului de Poezie „Patrel Berceanu”, care s eva desfășura în perioada 18-19 aprilie 2019. Propunerea scriitorilor a fost acceptată de Primăria Municipiului Băileşti şi Casa de Cultură „Amza Pellea”, instituţii care şi-au asumat rolul de organizatori ai evenimentului şi prin susţinere financiară. Evenimentul va fi realizat în parteneriat de Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova şi cu Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Craiova. În programul festivalului sunt prevăzute manifestări culturale în Băileşti, localitatea natală a scriitorului, precum şi în Craiova, oraşul în care şi-a împlinit cariera profesională în slujba artei dramatice şi vocaţia de poet. Impactul manifestării este unul considerabil prin implicarea unui număr mare de oameni de cultură şi prin organizarea și derularea în spaţii emblematice pentru Craiova şi Băileşti. O împlinire a primei ediţii a festivalului este editarea unui volum de versuri inedite din creaţia lui Patrel Berceanu, carte care va fi distribuită de către organizatori pentru biblioteci publice, instituţii de învăţământ şi aşezăminte culturale.   Număr de vizualizări :50http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/qe8J4ac7TCY?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Două prestigioase premii confirmă performanța Muzeului Municipiului... Posted: 03 Apr 2019 02:00 AM PDT În palmaresul Muzeului Municipiului București se adaugă două distincții deosebite, confirmând astfel faptul că efortul și activitatea desfășurată în cadrul instituției contribuie consecvent la îmbogățirea istorică și culturală a Capitalei noastre. Federația Liga Aromânilor din România și Fundația Bana Armâneascâ au oferit istoricului Adrian Majuru, manager al Muzeului Municipiului București, Premiul «Omul anului 2018 la aromâni». Distincția i-a fost recent acordată „ca semn de recunoștință pentru tot efortul ce l-a făcut și toate reușitele ce le-a avut în domeniile istoriei, jurnalismului precum și în cea de scriitor. Este director la Muzeul Municipiului București, acolo unde, de mai mulți ani, se organizează întâlniri cu aromânii, sub numele de Destin de aromân, proiect coordonat de Maria Cica, jurnalist TVR. Toate acestea nu ar fi putut să iasă în vileag fără ajutorul acestui mare român învățat care este Adrian Majuru”, după cum a declarat în momentul acordării premiului dr. Dumitru Piceava, președinte al Ligii Aromânilor din România.   Proiectul „Destin de aromân” se desfășoară începând cu toamna anului 2014, la Palatul Suțu unde, timp de patru luni (septembrie-decembrie), în fiecare an, este prezentată o familie de aromâni cu povestea sa istorică și cu proiectul ei de viață, întins pe trei-patru generații. Astfel, este dezvăluită o Românie care investește continuu în profesionalizare și performanță, indiferent care sunt opreliștile istorice și inadecvările sociale.   Un al doilea prestigios premiu îi va fi conferit directorului Muzeului Municipiului București de către Academia Oamenilor de Știință din România. Evenimentul va avea loc vineri, 5 aprilie, ora 11.00, în cadrul Galei de decernare a premiilor AOSR pentru anul 2017, care se va desfășura în Aula Bibliotecii Centrale Universitare. Cu această ocazie, Dr. Adrian Majuru și Dr. Octavian Buda le va fi acordat Premiul „Andrei Oțetea” pentru lucrarea „Minovici – 100 de ani de pionierat (1850-1950)”, Editor – Adrian Majuru, Colaborator – Dr. Octavian Buda, apărută la Editura Muzeului Municipiului București, care oferă o privire de ansamblu asupra activităților medicale, sociale și culturale ale familiei Minovici.   Cu trei reprezentanți de seamă în medicina românească de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea – Mina, Nicolae și Ștefan – numele Minovicilor este legat, în mod special, de înființarea unor instituții medicale și dezvoltarea unor sisteme sanitare care au contribuit la ridicarea nivelului sănătății populației bucureștene. Dublând eforturile din acest domeniu, membrii familiei au manifestat un interes deosebit pentru artă, punând bazele unor proiecte muzeale inedite. Volumul recuperează elegant o serie de studii și materiale publicate de Mina și Nicolae Minovici și oferă cu generozitate fișele bibliografice ale celor trei frați Minovici, invitând cititorul să își facă o imagine completă despre preocupările medicale și sociale ale acestora.