Newsletter Agentia de carte - 28 iunie 2019

[altmariusbook]

“Silviu Purcărete – Doctor Honoris Causa al UNATC „I.L. Caragiale””...

---

• Silviu Purcărete – Doctor Honoris Causa al UNATC „I.L. Caragiale”
• ”La vie en… pink”, la Muzeul Național al Țăranului Român
• Final ( nedorit) de stagiune la TNB
• Vizita la Academia Română a ES doamnei Jiang Yu, ambasador al Repub...
• Revista ARTA, nr.36-37, 2019: Arta franceză contemporană
• „Orizonturi culturale italo-române”, ediţia lunii iunie 2019

Silviu Purcărete – Doctor Honoris Causa al UNATC „I.L. Caragiale” Posted: 27 Jun 2019 08:52 PM PDT Marți, 2 iulie 2019, sub auspiciile Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” din Bucureşti,  se va sărbători în ceremonie universitară publică, acordarea titlului de Doctor Honoris Causa regizorului Silviu Purcărete. Ceremonia de decernare a titlului Doctor Honoris Causa va avea loc în Sala Ileana Berlogea, UNATC (str. Matei Voievod, nr. 75 – 77), începând cu ora 11:00. Silviu Purcărete s-a născut în 5 aprilie 1950 în București. A absolvit secția de Regie a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale”, în anul 1974, la clasa profesorului Valeriu Moisescu. După absolvirea facultății, a colaborat cu mai multe teatre din țară printre care: Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, Teatrul Dramatic din Constanța, Teatrul Mic din București, Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu. Numele său este legat în primul rând de Teatrul Național din Craiova. Aici, a montat numeroase spectacole care au participat la festivaluri din întreaga lumea (Avignon, Edinburgh, Tokio, Melbourne, Montreal, Glasgow, Varna etc.). A devenit cunoscut nu numai pentru regia spectacolelor de teatru, cât și pentru a celor de operă. În străinătate, a colaborat cu instituții importante precum: Wiener Staatsoper, Opera Bonn, Scottish Opera sau Teatrul Dramatic din Beersheva (Israel). Silviu Purcărete și-a demonstrat talentul și în cinematografie. „Undeva la Palilula” (2012) este primul său lungmetraj, în realizarea căruia au fost implicate nume importante din lumea teatrului și a cinematografiei din România. Filmul a primit trofeul pentru Cel mai bun lungmetraj de debut la Festivalul Filmului Sud-Est European – SEEFest, Los Angeles, 2013. A pus în scenă și spectacolul de teatru de animație „Cenușăreasa”, o montare de succes și totodată longevivă (aproximativ 20 de ani) din repertoriul Teatrului Țăndărică din București. Premiera a avut loc în 1990. Silviu Purcărete s-a dedicat și activității didactice. În perioada 1991 – 1995, a revenit la IATC, de data aceasta în calitate de cadru didactic la catedra de Regie. În anul 1996, a devenit director al Centrului Dramatic din Limoges, unde a creat și o școală pentru tineri actori. În 2002, acesta a înființat propria sa companie teatrală. Din 2003, este membru cu titlu personal al Uniunii Teatrelor din Europa. Dintre numeroasele distincții naționale și internaționale pe care le-a primit, amintim doar câteva: Ordinul „Steaua României” în grad de Comandor 2000, Premiul de Excelenţă la Gala Premiilor UNITER 2010, Premiul Academiei Române pentru anul 2012. Din 2 iulie 2019, în palmaresul regizorului Silviu Purcărete se va adăuga și titlul de Doctor Honoris Causa din partea UNATC „I.L. Caragiale”.   Silviu PURCĂRETE   S-a născut pe 5 aprilie 1950, la București. A absolvit secția de Regie a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” în anul 1974. În primii ani de carieră, a avut colaborări cu Teatrul Tineretului din Piatra Neamț și Teatrul Dramatic din Constanța. Din anul 1978 a devenit angajat al Teatrului Mic, unde montează piese semnate de clasicii dramaturgiei universale. În paralel, și-a urmat cariera didactică devenind profesor la IATC. În 1992 a fost numit Director Artistic al Teatrului Bulandra. Activitatea sa regizorală este marcată, mai ales, de colaborările cu Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova și Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu. Aici a montat unele dintre cele mai apreciate spectacole ale sale, care au participat la importante festivaluri din întreaga lume (Avignon, Edinburgh, Tokio, Melbourne, Montreal, Glasgow, Varna ş.a.). În 2002 înființează propria sa companie teatrală. Iar din 2003, este membru cu titlu personal al Uniunii Teatrelor din Europa. Este recunoscut pentru realizarea în străinătate a unor spectacole de operă impresionante: La Bohème de Giacomo Puccini (Essen), Parsifal de Richard Wagner (Scottish Opera), Roberto Devereux de Gaetano Donizetti (Wiener Staatsoper), Castor et Polux de Jean-Philippe Rameau (Opera Bonn), Îngerul de foc de Serghei Prokofiev (Csokonai Theatre Debrecen). A cochetat cu cinematografia, Undeva la Palilula (2012) fiind lungmetrajul său de debut, un proiect grandios care obține șase premii la Gala GOPO, dar și trofeul pentru Cel mai bun lungmetraj de debut la cea de-a VIII-a ediție a Festivalului Filmului Sud-Est European (SEEFest), desfășurat la Los Angeles în 2013. Cel de-al doilea film, Cenușăreasa, a fost realizat în anul 2014. Pentru prodigioasa lui activitate artistică a fost răsplătit cu numeroase premii, printre care: Premiul Naţional pentru Teatru (pentru piesa „Campiello” de Goldoni, 1986); Premiul criticii şi Premiul pentru excelenţă artistică al Fundaţiei Hamada (Festivalul Internaţional de la Edinburgh, 1991); Premiul pentru cel mai bun spectacol străin la Festivalul Americilor de la Montreal (1993); Golden Globe Peter Brook Prize pentru cea mai bună regie teatrală (1995); Premiul criticii la Festivalul de Teatru de la Dublin (1996); Ordinul „Steaua României” în grad de Comandor (2000); Premiul Special al juriului la Festivalul Internaţional Shakespeare, Gdansk (2006). Se numără printre laureații Premiilor Academiei Române pentru anul 2012, primind Premiul Aristizza Romanescu în domeniul artelor spectacolului pentru montarea „Conu’ Leonida față cu reacțiunea” de I.L. Caragiale, TNB, 2012.   Spectacole de referință în România Jurnalul unui nebun de N.V. Gogol, IATC București, 1974 Romeo şi Julieta de William Shakespeare, Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ, 1974 Răsplata de Ghiță Barbu, Teatrul de Stat Constanța, 1974 N-am ucis de Julien Duvivier, Teatrul de Stat Constanța, 1975 Miles Gloriosus de Plaut, Teatrul Dramatic din Constanţa, 1976 Legendele Atrizilor, adaptare după Eschil, Sofocle, Euripide, montare în spaţiul natural al ruinelor cetăţii Histria, 1978 Nebuna din Chaillot de Jean Giraudoux, Teatrul Mic, 1978 Se ridică ceața de Florin N. Năstase, Teatrul Mic, 1979 O șansă pentru fiecare de Radu F. Alexandru, Teatrul Foarte Mic, 1979 Se ridică ceața de Florin N. Năstase, Teatrul Național „Mihai Eminescu”, Timișoara, 1980 Stop pe autostradă de Aldo Nicolaj, Teatrul Foarte Mic, 1980 Baladă Cotidiană de Tudor Arghezi, Teatrul Foarte Mic, 1981 Hecuba de Euripide, Teatrul Dramatic din Constanţa (Premiul ATM pentru regie), 1981 Diavolul şi Bunul Dumnezeu de Jean Paul Sartre, Teatrul Mic, Premiul ATM, 1981 Politica de Theodor Mănescu, Teatrul Foarte Mic, 1982 Richard al III-lea de W. Shakespeare, Teatrul Mic, 1983 Trestia gânditoare de Theodor Mănescu, Teatrul Foarte Mic, 1984 Cu tot ce am aparțin acestui pământ de Nicolae Dragoș, Teatrul Mic, 1984 Mielul turbat de Aurel Baranga, Teatrul Mic, 1985 Aventura unei arhive de Theodor Mănescu, Teatrul Foarte Mic, 1986 Il Campielo (Piaţeta) de Goldoni, Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ, premiul ATM, 1986 Astă seară stau acasă de Dorin Antonesei & Toni Grecu, Teatrul Mic, 1988 O scrisoare pierdută de I.l.Caragiale, Teatrul Mic (Premiul special ATM), 1988 Piticul din grădina de vară de D.R.Popescu, Teatrul Naţional din Craiova (Marele Premiu al UNITER), 1989 Ubu Rex cu scene din Macbeth după Alfred Jarry şi William Shakespeare, Teatrul Naţional din Craiova (Marele Premiu al Criticii şi Premiul Hamada al Festivalului Internaţional de la Edinburgh;  Premiul UNITER,  Marele Premiu la Festivalul Naţional de Teatru „I.L.Caragiale”- ediţia a II-a), 1990 Titus Andronicus de William Shakespeare – prima reprezentare a piesei în România, la Teatrul Naţional din Craiova (Marele Premiu la Festivalul Naţional de Teatru,  ed.a III-a şi Trofeul Oraşului Bucureşti; Premiul UNITER), 1992 Teatrul Comic de Goldoni, Teatrul Bulandra, 1992 Decameronul 645 – scenariu original după Bocaccio,  Teatrul Anton Pann din Râmnicu Vâlcea, 1993 Phaedra, scenariu original după Seneca şi Euripide, la Teatrul Naţional din Craiova, iar premiera a avut loc la Viena (iunie) în colaborare cu Feestwochen din Viena (Austria), 1993 Danaidele după Eschil, Teatrul Naţional Marin Sorescu, Craiova, 1995 Orestia, Teatrul Naţional Marin Sorescu, Craiova, 1998 Pilafuri și parfum de măgar, exercițiu după Cartea celor o mie și una de nopți, 2001 Pantagruel Sógornoje-Rabelais Nyomán (Cumnata lui Pantagruel), scenariu original, Teatrul Maghiar de Stat Cluj-Napoca, 2003 Cum doriţi sau Noaptea de la spartul târgului, după William Shakespeare, Teatrul National Marin Sorescu, Craiova, 2004 Așteptându-l pe Godot de Samuel Beckett, 2005 Faust după J. W. Goethe, 2007 Gianni Schiccki de Giacomo Puccini, Teatrul Maghiar de Stat Cluj-Napoca, 2007 Măsură pentru măsură de William Shakespeare, Teatrul National Marin Sorescu, Craiova, 2008 Lulu de Frank Wedekind, 2008 Metamorfoze după Ovidiu, 2009 Uriașii munților de Luigi Pirandello, Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, Iași, 2009 Femeia care și-a pierdut jartierele de Eugène Labiche, Teatrul de Comedie, 2010 D’ale carnavalului de Ion Luca Caragiale, 2011 Călătoriile lui Guliver, exerciții scenice inspirate din opera lui Jonathan Swift, premiera în cadrul celei de-a XIX-a ediţii a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, 2012 O furtună după William Shakespeare, Teatrul Naţional Marin Sorescu, Craiova, 2012 Conul Leonida față cu reacțiunea de I.L. Caragiale, Teatrul Național București, 2012 Pălăria florentină de Eugène Labiche, Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, Iași, 2013 Ce nemaipomenită aiureală! de Eugen Ionescu, Teatrul Național „Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, 2013 Victor sau copiii la putere de Roger Vitrac, Teatrul Maghiar de Stat Cluj-Napoca, 2013 Moliendo Café, Teatrul German de Stat, Timișoara, 2014 Fuchsiada de Urmuz, Teatrul German de Stat, Timișoara, 2015 Iulius Caesar de W. Shakespeare, Teatrul Maghiar de Stat, Cluj-Napoca, 2015 Cafeneaua de Carlo Goldoni, Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, Iași, 2016   Spectacole de referință în străinătate Mizantropul de Molière, Teatrul Dramatic din Beersheva, Israel, 1984 Opera G de Fred Popovici, Festivalul Pro Musica, Bremen, Germania, 1988 Phaedra, scenariu original după Seneca și Euripide (montat la Teatrul Național din Craiova, cu premiera la Viena, colaborare cu Feestwochen din Viena, Austria), 1993 Decameronul, Phaedra și Danaidele, Teatrul din Glasgow Ubu Rex, Edinburgh International Festival Furtuna de W. Shakespeare, Nottingham Playhouse Troilus și Cresida de W. Shakespeare, Teatrul Katona József din Budapesta, 2006 Macbett de Eugen Ionescu, Royal Shakespeare Company, 2007 Călătoriile lui Gulliver, Edinburgh International Festival, 2012   Sursă foto: TNB Număr de vizualizări :25http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/TgVnsc-8fI8?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

”La vie en… pink”, la Muzeul Național al Țăranului Român Posted: 27 Jun 2019 08:51 PM PDT Joi, 4 iulie 2019, de la ora 19:00, la Sala Acvariu, Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă la vernisajul expoziției ”La vie en… pink”. La vie en…pink este un proiect creativ de anvergură, ce se desfășoară în mai multe etape și este susținut atât de UFE (Union des Français de Roumanie), cât și de Asociația Românilor din Franța. Prima dintre manifestări este expoziția de la Muzeul Național al Țăranului Român, iar lucrările vor putea fi vizionate în sala Acvariu, până la 14 iulie 2019, de marți până duminică, între orele 10:00 și 18:00. Următoarea expoziție va ajunge pe spectaculoasa Rivieră Franceză, la Nisa, iar cea de-a treia se va întoarce în Capitală, cu un scop caritabil, în colaborare cu Fundația Parada. Intrarea este liberă. Fotografia, pictura, video-instalația și performance art-ul își dau întâlnire într-un demers inițiat și susținut de șapte artiste care formează, cu această ocazie, Grupul F7 (Nicoleta Jutka, Irinel Anghel, Anca Irina Lefter, Dana Dociu, Maria Butnaru, Johanna Weigel și Roxana Stângaciu). Contribuțiile lor se așază pe un teren în care ludicul este la el acasă. Evenimentul central are un titlu provocator, La vie en… pink, dizolvând granițele dintre diferite arte, sub umbrela estetică generoasă a postmodernismului, care adună multiple referințe culturale, atitudini creatoare, idei și combinații îndrăznețe ce conduc către rezultate hibride, care ar putea fi încadrate unui nou suprarealism. Conceptul pune în discuție cu umor tendința de a atribui femeii doar anumite direcții, preferințe, emoții, ocupații. Culoarea roz funcționează ca element de identitate vizuală, ca o etichetă a feminității într-o lume în care consumismul dictează această segmentare. Deschiderea expoziției va propune experiențe ce aduc viața în artă sau/și arta în viață, pe un drum cu dublu sens de parcurs între concret și imaginar. Nu în ultimul rând, activitățile Grupului F7 includ un schimb de experiență și informație culturală între România și alte țări, patru dintre cele șapte artiste fiind născute în România, dar stabilite în străinătate.     Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, RFI România, TVR, Dilema Veche, Historia, Decât O Revistă, Iocan, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, Ziarul Lumina, HotNews.ro, webpr.ro, www.ordineazilei.ro, www.modernism.ro, www.matricea.ro, www.promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, www.getlokal.ro, www.semnebune.ro, www.cooperativaurbana.ro, www.iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.Financiarul.ro, www.News24.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin, Blitz TV.   Număr de vizualizări :21http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/pd4JS2MtPp4?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Final ( nedorit) de stagiune la TNB Posted: 27 Jun 2019 08:50 PM PDT Teatrul Național “I.L. Caragiale” din București anunță, printr-un comunicat de presă trimis pe adresa redacției AgențiadeCarte.ro, faptul că este pentru prima dată în situația de a putea promite ferm doar o singură premieră spectatorilor de teatru care așteaptă ca stagiunea TNB să reînceapă în forță în septembrie. Vă prezentăm textul integral al comunicatului. ”Așadar, deschiderea stagiunii 2019 – 2020 la TNB va avea loc la Sala Studio,  cu premiera spectacolului Neguțătorul din Veneția de William Shakespeare, în regia și versiunea scenică a lui Alexander Morfov, cu Ion Caramitru, Richard Bovnoczki, Alexandru Potocean, Ada Galeș în rolurile principale, secondați de o distribuție numeroasă. Decorurile: Alexander Morfov și Gabi Albu, Costumele: Liliana Cenean, Coregrafia: Inga Krasovska, Light Design: Chris Jaeger.   Aflat la limita supraviețuirii artistice din cauza drasticelor restrângeri bugetare, Teatrul Național “I.L. Caragiale”, asemenea multor altor instituții de cultură, este obligat să își limiteze, deocamdată, activitățile, din motivele pe care le găsiți explicate, pe larg, de managerul Ion Caramitru, în textul reprodus mai jos:   „Ceea ce trăim acum, nu numai în Teatrul Național, ci absolut în toate instituțiile care sunt acum în subordinea Ministerului Culturii, dar și în instituțiile din subordinea Primăriei Generale, este fără precedent. (…) Conform legii, bugetul statului român ar fi trebuit să apară din noiembrie, anul anterior și să fie votat pentru a deveni operațional începând cu 1 ianuarie 2019. În realitate, el a fost aprobat abia în aprilie 2019, devenind operațional abia în luna mai. Au mai fost situații de acest gen, dar nu atât de grave. Ca să ajungă la instituțiile din subordine, după ce el este repartizat prin Ministere, mai ia un timp destul de lung, astfel încât momentul zero, momentul în care teatrul nostru, de exemplu, putea să înceapă orice activitate, legală, din punct de vedere al deschiderii finanțării, este momentul în care ministrul ne aprobă Programul minimal. Programul minimal este un fel de contract sine qua-non care permite managementului teatrului să-și facă treaba. Noi am devenit „operaționali” abia la mijlocul lunii mai. Până în acel moment n-am avut dreptul să cheltuim lunar decât ceea ce legea ne permite, adică a 12-a parte  din bugetul anului anterior, deci o sumă infimă! Din aceste sume pe care le-am avut la dispoziție, am putut face două spectacole, Preșul de Ion Băieșu, la Sala Studio și Class la Sala Atelier. Două spectacole cu cheltuieli relativ mici. (…) Cum abia în 15 mai am avut liber la cheltuieli, vă dați seama că într-o lună nu puteam deschide finanțarea, să facem şi decoruri, şi costume, să plătim contracte de drepturi de autor, să rezervăm sala pentru alte premiere de anvergură etc. La ora aceasta, nu pot să vă spun ce alte spectacole se vor face în acest an, pentru că nu vă pot spune care este situația la zi! Până în acest an TNB, a avut o producție, în medie, de opt spectacole pe an. Asta înseamnă două producţii pe fiecare din cele patru săli în care ne desfășurăm stagiunea, şi înseamnă o premieră la fiecare 2 luni per sală! Am fi putut să producem mai multe, dar nu am avut nici fonduri și, mai mult decât atât, nu avem suficienți oameni la scene pentru a putea asigura autonomia fiecărei scene. Am raportat acest lucru ministrului, am tot trimis la minister diferite documente, nu puține, în legătură cu această problemă. Anul acesta, în cel mai fericit caz, am putea realiza patru premiere, deci jumătate din producția anului trecut. (…) Astăzi ne aflăm în situația total aberantă în care Ministerul ne-a scăzut de la capitolul „Bunuri și Servicii” două milioane de lei și ne-a crescut obligațiile la capitolul „Venituri proprii” cu un milion. Cu alte cuvinte, primim mai puțini bani pentru producții și ni se crește valoarea vânzării producțiilor pe care nu le putem face de fapt, sau le facem pe jumătate. Toate cheltuielile prevăzute a fi făcute lunar pentru utilități (căldură, lumină, aer condiționat), pentru firmele care ne asigură mentenanța pe diferite domenii, pentru pază, pompieri, curățenie etc. se efectuează din bugetul prevăzut la capitolul „Bunuri și Servicii’! În plus, tuturor managerilor ni s-a condiționat aprobarea, de către Minister, a Contractului pentru Programul Minimal de acceptarea, sub semnătură, a următoarei clauze: „Managerul instituției a întocmit programul minimal pentru anul 2019, asigurând cheltuielile de întreținere și funcționare a instituției pe tot parcursul exercițiului financiar”. Așa ceva nu se poate semna decât dacă ți se asigură bugetul integral, așa cum a fost calculat de contabilitate pe toate cheltuielile! Ori noi, la ora aceasta, nu avem așa ceva. Totuși, a trebuit să semnez, ca să putem fi funcționali. Este o ingerință teribilă în disciplina muncii și în drepturile pe care cineva le are, dar altfel ar fi trebuit să oprim producția și toți managerii au semnat acest lucru. Deci, după ce s-a făcut programul minimal, după ce bugetul a fost aprobat de Ministerul Culturii în termenii trimiși de contabilitate, ținând cont de cele două milioane care au scăzut la buget de la capitolul Bunuri și Servicii și de mărirea veniturilor proprii, după ce s-au semnat aceste documente, a venit o nouă dispoziție, de data aceasta via Ministerul de Finanțe, adresă prin care suntem înștiințați că nu avem dreptul să cheltuim decât 30% din bugetul aprobat! Cu alte cuvinte, după calculele mele de artist „liber cugetător”, ne aflăm în fața unui faliment. Falimentul ține de proasta gospodărire a întregului sistem financiar românesc. Există un faliment la vedere. Deși am fost la ministru împreună cu 20 de manageri din țară, toate Operele Naționale, toate Teatrele Naționale, Muzeul Național de Istorie, Muzeul de Artă, ”Antipa” etc., cu un document trimis sub semnătura mea și a lor, pentru a discuta față în față despre acest faliment în care suntem aduși, nu am ajuns la nici o concluzie. Cel mai grav lucru este că noi avem angajați, acum, 54 de oameni din afara teatrului (pentru că deși cerem de ani de zile posturi, nu primim), dintre care 39 deservesc scena. Practic, fără acești oameni teatrul nu poate funcționa. Numai că, acești oameni, angajați printr-o agenție de forță de muncă, ne costă cu 24% mai mult, fiecare. Conform legii, ei trebuie să aibă salariul pe care îl au și angajații teatrului, la care se adaugă, în plus, 19% TVA și 5% comisionul acelei agenții. Printre ei se află oameni de o calitate excepțională, oameni care lucrează în teatru de un timp, care s-au specializat și pe care, dacă i-am pierde, am avea numai de suferit. Nu mai găsim oameni de specialitate pentru teatru. Dacă am avea posturi, i-am angaja imediat. Am explicat domnului Ministru, nu o dată, că dacă am primi posturi, am face o economie. Ca să putem să încheiem discuțiile de la Minister, care se prelungeau de peste trei ore, dl. Ministru ne-a spus să facem o calculație în plus de 30% din bugetul pe care l-am primit, poate că la rectificare se va reuși ceva. Eu nu văd o rectificare pozitivă la modul în care funcționează economia României în acest moment. Am întocmit o adresă către Ministrul de Finanțe și către doamna Prim-Ministru. Poate reușim să ne întâlnim față în față”. (Fragmente reproduse din prezentarea făcută de managerul TNB,  Ion Caramitru, la întâlnirea cu întregul colectiv al TNB, luni, 24 iunie 2019).   Număr de vizualizări :20http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/XbMadaQ3S_s?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Vizita la Academia Română a ES doamnei Jiang Yu, ambasador al Repub... Posted: 27 Jun 2019 08:48 PM PDT Doamna Jiang Yu, noua ambasadoare a Republicii Populare Chineze la București, a fost, miercuri, 26 iunie 2019, oaspetele Academiei Române.  Excelența Sa, doamna Jiang Yu, a fost primită de academicianul Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române. În cadrul întrevederii au fost apreciate bunele relații de colaborare științifică și culturală dintre Academia Română și instituții similare din Republica Populară Chineză și au fost trecute în revistă schimburile realizate în ultimii ani între institutele de cercetare ale Academiei Române și Academiile Chineze de Științe, cu deosebire în domeniile economic, social, tehnologia informației, agricultură, protecția mediului.  Doamna ambasador a dorit să mulțumească Academiei Române pentru organizarea, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe din România, în data de 11 iunie 2019, a conferinței internaționale dedicate relațiilor de parteneriat strategic dintre Uniunea Europeană și Republica Populară Chineză, „The Future of EU-China Relations: Looking Beyond the Horizon“, conferință desfășurată în cadrul agendei Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Au fost de asemenea discutate detaliile prezenței președintelui Academiei Române, academicianul Ioan-Aurel Pop, în luna august 2019, la Târgul Internațional de Carte de la Beijing, în cadrul căruia România va fi țara invitată de onoare, sărbătorind astfel împlinirea a 70 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre România și Republica Populară Chineză. Cu acest prilej, se preconizează încheierea unui acord între asociațiile editorilor din cele două țări în vederea demarării unui program de traducere reciprocă a operelor fundamentale ale culturii române și chineze. Academicianul Ioan-Aurel Pop și doamna ambasador Jiang Yu au exprimat convingerea că, pe fondul unei tradiții istorice îndelungate de respect și dialog între cele două țări, există toate premisele de continuare a dezvoltării relațiilor durabile de colaborare științifică și culturală româno-chineze.   Număr de vizualizări :19http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/_ezy4w_C8ZE?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Revista ARTA, nr.36-37, 2019: Arta franceză contemporană Posted: 27 Jun 2019 08:40 PM PDT Uniunea Artiștilor Plastici din România anunță lansarea noului număr al principalei sale publicații, Revista—ARTA, cu un dosar tematic despre Arta Franceză. Într-o lume cu tendințe estetice globalizate, mai e oare relevant să încerci să definești, fie și succint, profiluri de artiști, grupuri și curente, care să scoată în evidență o tendință, o specificitate locală, care ar aduce plusvaloare pe piața universală a culturilor naționale? Noi credem că da.- Magda Cârneci, coordonatorul numărului   ”Apărut recent, acest număr cuprinde texte despre artiști consacrați ca Pierre Huyghe sau Marc Desgrandchamps, despre grupuri celebre ca Supports/Surfaces, despre artiste puternice ca Tania Mouraud, Apolonia Sokol sau Sophie Zenon, despre artiști care încep să aibă un nume precum Julien Previeux, Giroud et Siboni, Katinca Bock și Marie Voignier sau despre artiști emergenți. Numărul mai conține interviuri cu critici, cu galeriști, cronici de expoziții și recenzii de cărți, texte despre noi tendințe și despre revenirea progresivă la pictură și figurativitate, după decenii în care arta franceză a suferit de „teroarea față de cea mai mică caracteristică națională” (Catherine Millet).   Mulțumim tuturor autorilor și colaboratorilor care au semnat textele extrem de incitante din acest număr: Ami Barak, Etienne Bernard, Léa Bismuth, Răzvan Boar, Magda Cârneci, Ioana Chira, Élisabeth Couturier, Suzana Dan, Andreea Foanene, Mica Gherghescu, Bogdan Ghiu, Daria Ghiu, Adrian Guță, Sorina Jecza, Elisabeth Lebovici, Doina Lemny, Colin Lemoine, Richard Leydier, Romain Mathieu, Kamel Mennour, Catherine Millet, Ramona Novicov, Anca Oroveanu, Cristina Russu, Simion Teodor Ștefan, Maria Orosan-Telea, Călin Stegerean, Erik Verhagen, Simona Vilău, Mathilde Villeneuve, Petra Vlad, Ioana Vlasiu. Acest număr al revistei ARTA a fost conceput în cadrul Sezonului Franța-România 2019 și a primit sprijinul Institutului Francez din București, căruia îi adresăm mulțumirile noastre.”- Uniunea Artiștilor Plastici din România   Număr de vizualizări :20http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/dQcfImwb3ww?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

„Orizonturi culturale italo-române”, ediţia lunii iunie 2019 Posted: 27 Jun 2019 08:05 PM PDT Afrodita Cionchin, directorul revistei culturale bilingve ”Orizonturi culturale italo-române”, a trimis, pe adresa redacției AgențiadeCarte.ro, detalii despre cel mai recent număr al publicației, ediţia lunii iunie 2019. „Prezentăm cititorilor noutăţile şi temele de interes pe care le aduce numărul 6/iunie 2019 al revistei interculturale bilingve „Orizonturi culturale italo-române / Orizzonti culturali italo-romeni”, înregistrată în Italia cu ISSN 2240-9645 şi accesibilă la adresele www.orizonturiculturale.ro şi www.orizzonticulturali.it.   Ediţia română propune următoarele pagini: Suveranul Pontif în România. „Sfaturi prietenești de la Papa Francisc” (prezentare şi traducere de Laszlo Alexandru); Între De Chirico și Klimt. Expoziţie Legendina di Paolo în Italia (Fabio Giuseppe Carlo Carisio, traducere de Irina Niculescu); Expoziţia „Spazi Aperti XVII” de la Roma, un tur virtual (Dalia Poleac); Festlettura la a opta ediție (Smaranda Bratu Elian); PromART. Însuflețirea bronzului și a teracotei. Vrăjitorul Szakáts Béla (Robert Şerban);  PromART. Note despre pictura Danei Constantin (Ruxandra Demetrescu); PromART. „Povestea merge mai departe”, Dorin Coltofeanu la Timișoara (Cornel Seracin); Mişcarea feministă a zilelor noastre, încotro? Dialog cu Ilinca Bernea(interviu realizat de Andra Tischer); Despre fotografie, extravaganța ideii, moartea modernismului (Sandra Bazavan).   Ediţia italiană prezintă pagini precum: Panoramica sugli eventi dello stand Romania al Salone di Torino 2019 (Mauro Barindi); Tra De Chirico e Klimt: mostra di Legendina di Paolo nelle Langhe (Fabio Giuseppe Carlo Carisio); «L’ Immagine dell’ebreo» secondo Andrei Oișteanu (Davide D’Amico); PromART. La vivacità del bronzo e della terracotta: il mago Szakáts Béla (Robert Şerban, traducere de Elena Di Lernia); PromART. La pittura di Dana Constantin (Ruxandra Demetrescu, traducere de Serafina Pastore); Festlettura. VIII edizione del festival di lettura giovane (Smaranda Bratu Elian); Percorso virtuale della mostra «Spazi Aperti XVII»  (Dalia Poleac); «Monoideale» di Vasile Leac, «un luogo di speranze e piaceri» (prezentare şi traducere de Clara Mitola); Tradurre poesia: Mihai Eminescu, «La steaua» (Alessio Colarizi Graziani).   Ediţia română poate fi citită pornind de la linkul http://www.orizonturiculturale.ro/ro_home.html Ediţia italiană poate fi accesată la linkul http://www.orizzonticulturali.it/it_home.html   Tuturor, lectură plăcută!   Afrodita Carmen Cionchin, director al revistei”