Newsletter Agentia de carte - 28 august 2020

[altmariusbook]

“Gabriela Adameșteanu, Denisa Lepădatu, Carmen Mușat, George Mihăiț...

---

• Gabriela Adameșteanu, Denisa Lepădatu, Carmen Mușat, George Mihăiță...
• ”Dimineaţă pierdută”, de Gabriela Adameșteanu, recomandat de Consil...
• Limba română prin ochi de copil
• „Acei minunați ani”, de Marian Ilea
• Inside/Outside 2.0 Galateca. O nouă serie de proiecte în cadrul pro...
• Matineu muzical cu mari artiști români la ICR Bruxelles
• „Copilul cu piele de iarnă”, de Rodica Draghincescu
• Scena.ro 48: Teatrul în pandemie
• RVQ se pregătește de turneu

Gabriela Adameșteanu, Denisa Lepădatu, Carmen Mușat, George Mihăiță... Posted: 27 Aug 2020 05:02 PM PDT Joi, 27 august 2020, de la ora 19.00, în grădina Muzeului Național al Literaturii Române din București (str.Nicolae Crețulescu, nr.8 ), a avut loc Gala 10. AgențiadeCarte.ro, în cadrul căreia a fost lansată antologia 10. AgențiadeCarte.ro,  au fost  decernate Premiile de Excelență AgențiadeCarte.ro și a avut loc un recital susținut de Maria Răducanu. Antologia  AgențiadeCarte.ro are 414 de pagini, redactate de scriitorii Andra Rotaru și Teodor Dună, cu o copertă semnată de artistul vizual Mihai Zgondoiu și un cuvânt înainte scris de criticul de teatru și universitarul Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române din București. Din juriul Premiilor de Excelență AgențiadeCarte.ro au făcut parte actrița Maia Morgenstern, prof.univ.dr. Silviu Angelescu și prof.univ.dr. Ioan Cristescu. Gabriela Adameșteanu, Denisa Lepădatu, Carmen Mușat, George Mihăiță și Ion Mureșan sunt  laureații Premiilor de Excelență AgențiadeCarte.ro.  Gala a fost prezentată de scriitorul Dan Mircea Cipariu, fondatorul și directorul AgențiadeCarte.ro. Organizatorii evenimentului au fost asociația Euro CulturArt și Muzeul Național al Literaturii Române din București, cu sprijinul financiar al AFCN (Administrația Fondului Cultural Național). Partener media: Radio România Cultural. ”Pe 1 martie 2010, acum 10 ani, împreună cu scriitoarea Andra Rotaru, cu artistul vizual Mihai Zgondoiu și cu programatoarea Adriana Cocic Lucaciu am lansat AgențiadeCarte.ro. Acum, echipa noastră redacțională este completată de Simona Ioniță, Dorina Cioplea, Ana Daniela Sultana-Cipariu și Tudor Voicu. Dincolo de audiență (peste 1.901.900 de vizitatori unici, în zece ani de activitate), AgențiadeCarte.ro a însemnat și înseamnă un spațiu unde sunt prezente, prezentate și comentate cele mai importante opere și personalități culturale, din toate generațiile și geografiile literare, artistice, culturale și spirituale. Astfel, conform acestui principiu, AgențiadeCarte.ro a fost și este spațiul virtual unde au apărut informații ori cronici despre creatori și autori din tabere diferite, dacă nu chiar adverse. Totul pentru a dovedi că și în ”virtual” există și normalitate, și bun gust.”, a declarat scriitorul Dan Mircea Cipariu.   ”O zi fastuoasă, vă spune Dan Mircea Cipariu! Sunt onorat că putem celebra împreună zece ani de AgențiadeCarte.ro, prilej pentru care juriul Galei, format din Maia Morgenstern, domnul profesor Silviu Angelescu și Ioan Cristescu, s-a gândit să decerneze Premii de Excelență pentru personalități care și-au pus amprenta pe acești zece ani de  AgențiadeCarte.ro și pentru acești 10 ani de cultură română vie în ultimul deceniu. Încep cu o știre a zilei, anume faptul că romanul „Dimineața pierdută” de Gabriela Adameșteanu se află printre recomandările de lectură ale Consiliului European. Sunt bucuros să decernăm Opera Magna pentru proză doamnei Gabriela Adameșteanu, pe care o invint la microfonul securizat, dar nu distant, al Muzeului Național al Literaturii Române.” – Dan Mircea Cipariu   Dan Mircea Cipariu a acordat Premiul de Excelență Opera Magna pentru Proză scriitoarei Gabriela Adameșteanu. Gabriela Adameșteanu: ”Aș vrea să mulțumesc Agenției de Carte care ne ține la curent cu tot ce apare și care e foarte vie în lumea literaturii și, nu în ultimul rând, îi mulțumesc domnului Ioan Cristescu care este un mare creator de cultură. Mulțumesc juriului care m-a ales dintre nenumărații posibili candidați și vă mulțumesc dumneavoastră, celor care ați venit aici să ne ascultați.”   ”Premiul de Excelență Opera Magna pentru Literatură și Arte i se acordă tatălui meu spiritual, maestrul George Mihăiță, nu înainte de a o invita pe Maia Morgenstern să ne spună câteva cuvinte despre George Mihăiță.” – Dan Mircea Cipariu Maia Morgenstern a acordat premiul Premiul de Excelență Opera Magna pentru Literatură și Arte lui George Mihăiță.   ”Sunt un om însetat de literatură, de frumos, sunt un om curios, iar dacă părerea mea contează sunt fericită că e așa. Mă bucur să fiu aici, îi mulțumesc domnului Cristescu și întregii echipe a Muzeului Național al Literaturii Române pentru că aici se întâmplă lucruri care acum ne țin pe linia de plutire. Mulțumesc că ne-ați oferit șansa să continuăm artistic. Domnului George Mihăiță îi mulțumesc că mi-a dat brânci, că nu m-a lăsat, nu m-a îngăduit în niciun fel, m-a adus să privesc, să văd, să învăț, să mă inspir, să fur din spectacolul autobiografic al domniei sale. Îi sunt profund recunoscătoare!” – Maia Morgenstern   George Mihăiță: ”Mulțumesc, Maia, m-ai inspirat și mă inspiri! Sunt onorat că joc cu tine și cu Horațiu în „Fierarii”. Nu pot să nu-i mulțumesc și eu domnului Cristescu. Dacă nu era dânsul, noi nu ne întâlneam în atâtea proiecte. Mă bucur, de asemenea, că m-am întâlnit azi cu Gabriela Adameșteanu care mi-a oferit cartea dânsei. Vă mulțumesc tuturor!”   ”Acum vom primi un salut de la Cluj, e vorba de un mare poet, pe care îl iubim cu toții, dar nu înainte de a-l ruga pe Ioan Cristescu să spună câteva cuvinte despre Ion Mureșan.” – Dan Mircea Cipariu Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române din București, a acordat Premiul de Excelență Opera Magna pentru Poezie lui Ion Mureșan. ” Trebuie să spun câteva cuvinte despre ce se întâmplă aici. Muzeul Literaturii e al tuturor celor care au legătură cu imaginația, cu punerea visului într-o formă. Ion Mureșan a luat toate premiile la treizeci de ani după prima sa carte, s-au inventat chiar si premii pentru el. Ion Mureșan face o zacuscă foarte bună, are două fete grozave și e iubit de soția lui, în fața acestor lucruri poezia sa pălește.” – Ioan Cristescu Ion Mureșan (printr-o înregistrare video): ”Sunt onorat de acest premiu, e de ajuns să privesc peste gard la vecinii mei de premiu, la Carmen Mușat, Gabriela Adameșteanu, George Mihăiță ca să mă simt bine în pielea mea de premiant. Mulțumesc,  AgențiadeCarte.ro!” Ioan Cristescu a acordat Premiul de Excelență Opera Magna pentru Critică Literară doamnei Carmen Mușat. ”În antologia AgențiadeCarte.ro am scris câteva cuvinte introductive, dar citind despre Școala Ardeleană îmi dă ghes cuvântul „râvnă”. Dacă ar fi să categorisim ce face Dan Mircea Cipariu se numește râvnă, o combinație între devotament, pasiune și patos. Ceea ce am apreciat la el și la AgențiadeCarte.ro este această râvnă. Când ai râvnă, ai și bun simț și grijă de binele celorlalți, iar în societatea românească sunt foarte puțini care vor să facă ceva, cei mai mulți dărâmă. Sunt două lucruri pe care ar trebui sa le pun la punct: nu e un premiu dat revistei Observator Cultural, ci un premiu dat doamnei Carmen Mușat. Uneori, oamenii sunt confundați cu instituțiile pe care le-au creat, fără să mai știm că ei au un cuvânt de spus prin opera lor.  Eu sper să nu ajung în această situație. Carmen Mușat face literatură  comparată, face și critică literară și teorie literară. Revista Observator Cultural înglobează realitatea noastră culturală din foarte multe puncte de vedere: politic, social sau antropologic. În seara aceasta doamna Carmen Mușat este ceea ce înseamnă mai bine, mai corect și mai sincronic critica literară și teoria literară.” – Ioan Cristescu. Carmen Mușat: ”Iată, există construcții culturale care își propun să dăinuie și să lase o urmă. Îi mulțumesc lui Dan Mircea Cipariu că a avut perseverența să conducă acest proiect, mulțumesc juriului! După discursul domnului Ioan Cristescu, aș vrea să spun doar că mă bucur foarte mult că ne putem întâlni cei care construiesc, mai ales cei care construiesc pe termen lung. Mă simt onorată și cumva prea mică pentru o asemenea titulatură. Mulțumesc!”   ”Această antologie a apărut grație a doi redactori: Teodor Dună și Andra Rotaru. Ei au făcut această selecție de peste patru sute de pagini. Grafica îi aparține lui Mihai Zgondoiu. Cartea va fi lansată pe 26 septembrie 2020, de la orele 18:00, în cadrul festivalului „Strada de cArte”. Un număr de exemplare va fi dăruit filialelor Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I” din București. Sunt bucuros să o remarc printre participanții la această gală pe doamna Mireille Rădoi, în dublă ipostază: de intervievată în antologia  AgențiadeCarte.ro și de directoare a Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I” din București.  Acum, voi prezenta un premiu inspirat de maestrul George Mihăiță. Anul trecut, împreună cu Florin Iaru, Maestrul Mircia Dumitrescu și Mihai Zgondoiu am realizat un proiect în care am avut bucuria să lucrăm cu câțiva liceeni. Denisa Lepădatu este elevă în clasa a XII-a a Colegiului Național ”Vasile Alecsandri” din Galați, prezentă în antologia „Itinerarii”, apărută, în 2019, la Editura Muzeul Literaturii Române din București, antologie ce cuprinde textele câştigătoare sau scrise pentru programul „Rezidenţa LiterArt Franța-România” – prima rezidenţă de scriere creativă şi creaţie vizuală din România dedicată adolescenţilor.  Denisa este olimpică națională la matematică, are mai multe premii literare, iar din decembrie 2015 este membră MENSA. Premiul Opera Prima i se acordă Denisei Lepădatu.” – Dan Mircea Cipariu   Dan Mircea Cipariu a acordat Premiul Opera Prima Denisei Lepădatu. Denisa Lepădatu: ”Mă bucur să văd că eforturile îmi sunt apreciate, mulțumesc juriului și tuturor celor prezenți aici. Pentru a vă mulțumi, vă voi citi una din creațiile mele recente.”   ”Vom încheia această zi fastuoasă cu un micro-recital al Mariei Răducanu, pe care o puteți asculta într-o transmisiune directă la Radio Romania Cultural de aici, de la Muzeul Literaturii Române, luni, 31 august 2020, între orele 16.00-19.00, de Ziua Limbii Române.” – Dan Mircea Cipariu     Laureații Premiilor de Excelență AgențiadeCarte.ro: – Gabriela Adameșteanu (Premiul de Excelență Opera Magna pentru Proză); – Denisa Lepădatu (Premiul Opera Prima); – Carmen Mușat (Premiul de Excelență Opera Magna pentru Critică Literară); – George Mihăiță (Premiul de Excelență Opera Magna pentru Literatură și Arte); – Ion Mureșan (Premiul de Excelență Opera Magna pentru Poezie).     *** Antologia ” 10. AgențiadeCarte.ro” cuprinde cele mai importante texte editoriale publicate în cei 10 ani de activitate (interviuri, editoriale, comentarii etc) și va fi dăruită Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I” din București, precum și participanților la Gala 10. AgențiadeCarte.ro Un juriu independent, format din actrița Maia Morgenstern, prof.univ.dr. Silviu Angelescu și prof.univ.dr. Ioan Cristescu, a acordat 5 Premii de Excelență următorilor scriitori: Gabriela Adameșteanu (Premiul de Excelență Opera Magna pentru Proză), Denisa Lepădatu (Premiul Opera Prima), Carmen Mușat (Premiul de Excelență Opera Magna pentru Critică Literară), George Mihăiță (Premiul de Excelență Opera Magna pentru Literatură și Arte) și Ion Mureșan (Premiul de Excelență Opera Magna pentru Poezie). ***   Proiectul ” 10. AgențiadeCarte.ro” nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finațării.   Tudor VOICU & Simona IONIȚĂ   Fotografii de Roxana Lepădatu & Gabriela Toma & Dan Mircea Cipariu     Număr de vizualizări :105http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/P37y3h7NnAU?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

”Dimineaţă pierdută”, de Gabriela Adameșteanu, recomandat de Consil... Posted: 27 Aug 2020 07:28 AM PDT Romanul ”Dimineaţă pierdută” al Gabrielei Adameșteanu se află pe lista recomandărilor de lectură pentru această vară făcute de Consiliul European. Lista de recomandări de lectură cuprinde 18 titluri din 18 state membre UE și a fost inițiată de Biblioteca Consiliului European și fosta Președinție a Croației la Consiliul Uniunii Europene, sub titlul „Cititori ai Europei. Listă de lectură”. Lista a fost întocmită pe baza selecției făcute de Reprezentanțele Permanente pe lîngă Uniunea Europeană (UE) și cuprinde romane grafice, ficțiune istorică, basme, piese de teatru. Lista completă a recomandărilor, aici. Reprezentanța României pe lîngă UE a propus Dimineaţă pierdută de Gabriela Adameșteanu, roman apărut în 1984 la Cartea Românească și publicat în opt ediții la Polirom. Romanul a fost dramatizat și pus în scenă de Cătălina Buzoianu la Teatrul Bulandra (decembrie 1986 – februarie 1990), cu o distribuție de aur: Tamara Buciuceanu, Gina Patrichi, Victor Rebengiuc, Irina Petrescu, RodicaTapalagă, Marcel Iureș, Mihai Constantin etc. A fost pînă acum tradus în franceză (Gallimard, Franța), germană (Aufbau, Germania), maghiară (Europa, Ungaria), spaniolă (Random House Mondadori, Spania),italiană (Atmosphere Libri, Italia), ebraică (Nimrod Books, Israel), bulgară (Balkani, Bulgaria), engleză (Northwestern U. P., SUA), portugheză (Dom Quixote, Portugalia), polonă (Wydawnictwo W.A.B., Polonia), estonă (EestiRamaat, Estonia), turcă (YapiKrediKulturSanat, Turcia), suedeză (Bonnier, 2244, Suedia). Traducerea în limba germană a Dimineţii pierdute, realizată de Eva Ruth Wemme, a obținut Premiul Tîrgului de Carte de la Leipzig (ediția 2019). „Dimineata pierdută este unul dintre cele mai bune romane apărute în ultima vreme: bogat, chiar stufos, profund, “adevărat”pînă în cele mai mici amănunte, modern în construcție și scris cu finețe. Gabriela Adameșteanu stăpînește la fel de bine ambele registre: și pe cel individual, aparent minor, psihologic, monden și burghez, și pe acela colectiv, politic, în care războiul și refugiul sînt privite ca mari catastrofe naționale. Împletirea lor e absolut remarcabilă, firească. Construcia romanului, foarte modernă, se bazează pe un principiu de relativizare a perspectivelor. Romanul e caleidoscopic, permițînd nu doar alternarea planurilor mari cu prim-planurile, dar și pe cea a seriosului cu derizoriul, pe a pateticului cu ironia. Lumea se descompune și se recompune din aceste cioburi, rotite cînd mai repede, cînd mai lent,după necesități. Modernitatea constă în multiplicarea, ca în zeci de oglinzi care se răsfrîng reciproc, comentariului interior datorat protagoniștilor. ” (Nicolae Manolescu,Lumea în două zile, „România literară”, 24 mai 1984)   „Dimineață pierdută este un roman cu adevărat modern, dar în care tehnicile întrebuințate sînt atît de bine stăpînite, justificate, chemate de structura romanului și de cerințele personajelor, încît devin invizibile. Sînt remarcabile, dar la limită pot nici să nu fie remarcate, în ciuda perspectivei care se schimbă cu fiecare dintre personajele căruia i se dă cuvîntul în deplină libertate. Caleidoscopul acesta mișcător se adună în final într-o perspectivă atît de unitară, încît Dimineață pierdută poate fi citit dintr-o singură respirație, ca un roman tradiţional, și numai după aceea să-ți dai seama prin ce strategii narative a fost obținută curgerea”. (Monica Lovinescu, septembrie 1984, Europa Liberă) „Dimineaţă pierdută este atît de strîns legată de cadrul sau de amănuntele bogate ale vieţii personajelor – străzile şi grădinile, casele pe care le moştenesc sau le neglijează –, încît e greu să o descrii pe scurt ori să o lauzi ca pe o ficţiune obişnuită. Pe de o parte, este un studiu foarte original al unor promisiuni uitate şi al unor visuri neîmplinite. Dar poate fi citită şi ca un îndrăzneţ punct de vedere, de un modernism tîrziu, asupra unei societăţi întregi. Oricum ai lua-o, este o realizare uluitoare.” (Alan Brownjohn, The Times Literary Supplement,2011) „Romanul reușește să comprime istoria României secolului XX într-o singură zi. O mare performanță narativă.” (Jörg Plath, NeueZürcherZeitung, octombrie 2018) „Dimineață pierdută este un exemplu rar de roman critic la adresa sistemului apărut într-o dictatură. Autoarea se concentrează asupra unei figuri fascinante, fără egal în literatura europeană: Vica Delcă, născută în 1906, ajunsă o pensionară cu venituri reduse. Cu Vica hoinărim prin București, așa cum hoinărim cu marii vagabonzi ai lui Flaubert, Döblin, Joyce.” (Andreas Platthaus, Frankfurter AllgemeineZeitung, decembrie 2018) „Dimineață pierdută este, fără îndoială, o capodoperă a artei narative europene.” (Karl-Markus Gauß, SüddeutscheZeitung, februarie 2019) „O zi, un secol, un roman. Ori sînt două romane? Dimineață pierdută concentrează și desfășoară secolul XX românesc din două perspective… Ce ar fi putut deveni România, ce a devenit România în realitate și, implicit, de ce este marcată într-o măsură de haos pînă în ziua de astăzi, asta ne povestește autoarea cu acuitate, cu empatie, pe mai multe paliere.” (Gregor Dotzauer, discurs la decernarea premiului pentru traducere al Tîrgului de Carte de la Leipzig, martie 2019) Absolventă de Litere la Universitatea București,Gabriela Adameșteanu a lucrat la Editura Enciclopedică (1965-1984) și la Cartea Românească (1985-1990). Redactor-șef al săptămînalului „22”,editat de Grupul pentru Dialog Social (1991-2005), și al suplimentului „Bucurestiul Cultural” (pînă în 2013).Vicepreşedintă (2000-2004)şi preşedintă a  CentruluiRomân PEN (2004-2006). Membră a juriului pentru Premiul Uniunii Latine (2007-2010). Ordinul Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres (2013), acordat de Ministerul Culturii din Franța. Cărțile ei, constant reeditate, au primit numeroase premii naționale, sînt traduse în 16 limbi și foarte bine primite de critica literară română și internațională. Alte scrieri: Romane: Drumul egal al fiecărei zile (1975), Întîlnirea(2007), Provizorat(2010), Fontana di Trevi (2018). Proză scurtă:Dăruiește-ți o zi de vacanță (1979), Vară-primăvară (1989). Non-fiction: Anii romantici (2014).         Număr de vizualizări :93http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/UAZ-s5eEV2c?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Limba română prin ochi de copil Posted: 27 Aug 2020 07:06 AM PDT Luni, 31 august 2020, începând cu ora 11:00, cu ocazia celebrării Zilei Limbii Române, Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția vă invită să vizionați, pe pagina oficială de Facebook a instituției, un dialog filmat, fiu–tată, pe baza „perlelor” de limbă strânse de scriitorul Robert Șerban de la fiul său, Tudor, o dată cu creșterea acestuia. Copilul percepe candid, dar serios, lumea, iar descoperirea ei, prin limbă, prin cuvinte, prin erori de înțelegere, de pronunție, prin inventarea de cuvinte care nasc umor este, în fond, un exercițiu de cunoaștere, o experiență de viață, un mod de asimilare.   Baza dialogului este cartea Tata, eu glumesc serios. Tudor Șerban la vorbă cu Robert Șerban, apărută la editura Polirom, carte despre care scriitorul și criticul de artă Pavel Șușară scria: “Tudor nu este aici un copil care spune lucruri trăsnite, ci un medium, un revelator al vârstei de aur, iar inspirația lui Robert Șerban de a-i urmări aventura intrării în istorie și a luării ei în posesie este ea însăși un act de creație”.   Materialul video prezentat de IRCCU Veneția, propune publicului o altfel de Zi a Limbii Române cu ajutorul proiectului „Limba română prin ochi de copil”: un băiat de 9 ani, ca personaj principal, care ne va reaminti că limba română este vie, este captivantă, iar învățarea ei este ca un joc în care toți câștigă și … zâmbesc.   Număr de vizualizări :79http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/HDQAGcsivQk?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

„Acei minunați ani”, de Marian Ilea Posted: 27 Aug 2020 06:58 AM PDT La Editura Tracus Arte va apărea romanul Acei minunați ani, de Marian Ilea. Prozator nouăzecist de prim-plan, trecut pe la Cenaclul Universitas (condus de Mircea Martin), Marian Ilea publică acum primul său roman, Acei minunați ani (un proiect, de altfel, mai vechi, anterior volumelor sale de povestiri). Afirmat cu volumul de povestiri Desiștea (1990) și un foarte fecund autor de proză scurtă – multe dintre texte fiind publicate online pe Literomania, al cărei colaborator fidel este –, Marian Ilea se remarcă, în scrisul său, prin câteva note specifice (și inconfundabile): plasarea la graniță sau proza de frontieră (interculturală) – Mittelstadt este un topos recurent la el; proza de transcriere orală, care păstrează intactă savoarea dialectală și rurală. Cele două sunt prinse într-un indicibil și straniu stil poetic, aproape oniric (sau fantastic), care te hipnotizează și te antrenează în jocul lui de la primul la ultimul rând. Așa se întâmplă și cu splendida proză a copilăriei din Acei minunați ani, unde observația socială lasă locul nostalgiei autobiografice și evocatoare. Adina Dinițoiu     Se poate spune că prin Acei minunați ani Marian Ilea debutează ca romancier, după mai bine de trei decenii, iată, de la debutul propriu-zis ca prozator. Autobiografic, ludic, cu inserții poetice, fragmentar, Acei minunați ani este, de fapt, un roman scris cu mult timp în urmă, poate chiar înaintea Desiștei, publicată în 1990, cititorul fiind copleșit de energia plină de vitalitate și imaginație pe a cărei fundație s-a construit mai apoi întreaga mitologie a lui Medio Monte, și care în rândurile din Acei minunați ani conturează în tușe de neuitat personaje ca Margasoiu, Luşu, Strâmbătură şi Cătană, adolescenții în jurul cărora gravitează întâmplările din roman. Raul Popescu   Marian Ilea, născut în 1959 la Ieud (Maramureș), prozator, dramaturg, ziarist, regizor de televiziune, trăiește la Baia-Sprie, localitate multietnică de veche tradiție minerească, model pentru ciclul său „Medio-Monte” (vechiul nume roman al orașului). După ce a frecventat, de la sfârșitul anilor ʼ80, cenaclurile bucureștene „Universitas” (Mircea Martin) și „Junimea” (Ovid Crohmălniceanu), începe să publice proze în reviste, primul său volum (1990) e salutat cu Premiul pentru proză la Târgul Național de Carte de la Cluj. Ziarist la cotidianul Glasul Maramureşului din Baia-Mare, cofondator-director al revistelor de cultură Archeus și Informația zilei, va regiza și documentare și docuficțiuni pentru antena independentă de televiziune AXA TV/Maramureș TV din Baia-Mare. Prima sa piesă de teatru a obținut Premiul 1997 pentru dramaturgie al Uniunii Scriitorilor din România, al cărei membru este. A mai primit: Marele Premiu pentru proză ASPRO (1999), Premiul pentru proză ASB (2000), Premiul pentru proză Liviu Rebreanu (2005) al Academiei Române (pentru cărți din ciclul „Medio-Monte”) etc.   Volume publicate (selectiv):   Desiştea, proză, Cartea Românească, 1990. Desiştea II, proză, Cartea Românească, 1996. Ariel, piesă de teatru, Cartea Românească, 1997. Povestiri din Medio-Monte, proză, Cartea Românească, 2000. Vacek, microroman, Dacia, Cluj-Napoca, 2002. Medio-Monte, antologie de proză, Dacia, 2003. Povestiri cu noimă, Dacia, 2006. Înțeleptul, proză, Tracus Arte, 2013. Petrecerea, teatru, Tracus Arte, 2013. Capra germană și gramofonul, proză, Tracus Arte, 2014. Amintiri din casa scării, roman, Limes, 2014. Arca lui Giorgio, teatru, Tracus Arte, 2015. Berăria Luther, proză, Eikon, 2015. Herina, antologie de proză, Polirom/Cartea Românească, 2016. Nopțile din Mittelstadt, proză, Cartea Românească, 2018. Zeppelinul Piticului, proză, Paralela 45, 2018.    https://edituratracusarte.ro/2020/08/27/acei-minunati-ani-de-maria...   Număr de vizualizări :61http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/i_DDwlcf58Y?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Inside/Outside 2.0 Galateca. O nouă serie de proiecte în cadrul pro... Posted: 27 Aug 2020 06:04 AM PDT Din 25 august Galateca lansează o nouă  serie de 5 expoziții în vitrinele proiectului curatorial INSIDE/ OUTSIDE. Noi artiști și noi concepte vor anima vitrinele galeriei, intr-o luna dedicata designului. Parteneri de această dată ne sunt Centrul Cultural Expo Arte, Romanian Design Week, NeoArt România și Romanian Jewelery Design Week. Intre 25 august și 28 septembrie Galateca aduce în fața publicului un artist atipic  – Mircea Moroianu – cu o temă extrem de actuala, Social distancing, seria de 3 ilustrații suprarealiste cu peisaje antropizate excesiv Post-nature, parte din proiectul Bios creat de Rizi, o avanpremieră a expoziției ce începe pe 9 septembrie și manifestări integrate în Romanian Design Week, Radu Abraham – Plastic Figures și sneak peak pentru prima ediție a Romanian Jewelery Week, inițiată de Assamblage. Inside/Outside, conceptul expozițional lansat din 19 iunie, propune 5 spații de artă complementare pentru 5 dintre vitrinele galeriei Galateca, o declinare a proiectului #contactless creat în contextul condițiilor actuale de distanțare socială, adaptat și gândit până la finalul acestui an. Fiecare concept fiind dezvoltat în colaborare cu diferiți parteneri, primii fiind Centrul Cultural Expo Arte, George, primul banking inteligent și Teatrelli.   Inside/Outside se desfășoară în două etape, prima în  iunie-septembrie 2020 și a doua octombrie- decembrie 2020, implicând peste 30 de artiști, o expoziție virtuală, filme de prezentare și vernisaje virtuale. În plus a fost gândită și o zonă de interacțiune cu publicul, organizând o serie de conferințe on-line, tururi ghidate și în aer liber, ca parte din noul concept de vernisaj.   Astfel până în septembrie, noul concept Inside/Outside, propune cinci secțiuni:         Instalație – Rizi – Post-nature – Bios. Dorința noastră de a controla natura e de multe ori depășită doar de sindromul salvatorului pe care-l avem în relație cu ea. Post-nature este o serie de 3 ilustrații suprarealiste cu peisaje antropizate excesiv. Lucrările fac parte din proiectul BIOS – o expoziție – manifest despre Antropocen – epoca în care viața pe planetă e puternic influențată de existența umană. Expoziția prezintă 11 lucrări de artă digitală și interactivă ce explorează conceptual specia umană și efectele sale asupra mediului. BIOS va fi deschisă pentru public între 9 și 27 septembrie la Galeria Galateca.   Design –  Preview ROMANIAN JEWELRY WEEK – Assamblage  Între 25 august și 27 septembrie 2020 Galeria Galateca găzduiește un preview al primei ediții ROMANIAN JEWELRY WEEK. Lansat cu ocazia aniversării a 10 ani de la fondarea Assamblage și co-finanțat de AFCN, ROJW își propune să fie cel mai amplu eveniment din Romania dedicat bijuteriei contemporane și un punct de reper pe harta evenimentelor internaționale de profil. Instalatie mix-media semnata de Andrei Argaetic.         Artist in focus – Mircea Moroianu – Social distancing  – Ne desparte un zid invizibil. Un gând, o idee, un inamic imaterial. Ne privim prin frica noastră ca prin ochiurile unui gard de oțel. Ne căutăm într-o îmbrățișare asimptotică ce se va îndeplini doar într-un viitor ipotetic. Lucrarea „Social Distancing” face parte din noua serie a artistului Mircea Moroianu, desene din lumea nouă.Mircea este artist vizual, scriitor și muzician. În prezent lucrează în publicitate pe postul de copywriter. Ca artist vizual a expus în galerii precum Galateca și Artfooly, la festivalul Romanian Design Week și în Grecia, în cadrul Art Atena.      Parteneri in focus – RDW in the city – Radu Abraham – Plastic Figures – – un proiect The Institute și UniCredit Bank în parteneriat cu Centrul Cultural Expo Arte. RDW in the city reprezintă o serie de intervenții punctuale, în vitrinele și spațiile de utilitate publică din centrul orașului, printre care și intervenția pe care o urmăriți, semnată de designerul Radu Abraham. Lucrările sunt inspirate din elemente și principii arhitecturale moderniste, mergând și într-o zonă brutalistă, în primul rând prin formă, apoi prin tehnică și modul de realizare. Radu face parte din selecția RDW 2020, care va avea loc între 11 și 20 septembrie la Combinatul Fondului Plastic.   Proiect inițiat și organizat de galeria Galateca Co-organizator: Asociația culturală Neo Art România Parteneri Centrul Cultural Expo Arte   Parteneri media Biz, modernism.ro, agentiadecarte.ro, Radio Romania Cultural   #insideoutside,#galateca,#contactlessartwall #galerievirtuala, #art #separatdarimpreuna #doaronline #artonline #expoarte  #galatecagallery #neoart  #neoartromania  #niciozifaraarta #artaincarantina     Număr de vizualizări :57http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/rCZTxzRaBnQ?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Matineu muzical cu mari artiști români la ICR Bruxelles Posted: 27 Aug 2020 05:59 AM PDT Muzicienii români Leontina Văduva, Remus Azoiței, Nelly Miricioiu, Claudia Bara, Clara Cernat, Alexandra Dariescu, Alina Păvălache și Răzvan Stoica vor prezenta o serie de interviuri și recitaluri în cadrul proiectului digital „Matineu muzical la ICR Bruxelles”, în perioada 29 august – 20 septembrie 2020. În fiecare sâmbătă și duminică, de la ora 11.00 (ora Belgiei), cei opt artiști vor susține minirecitaluri muzicale și vor acorda opt interviuri, realizate exclusiv pentru ICR Bruxelles, de jurnalistul Marius Constantinescu. Cele opt materiale vor crea, în matineul muzical, o punte culturală între realizator, care discută din București, și muzicienii români, aflați în Paris, Londra, Liège sau Amsterdam.     „În această perioadă în care frumusețea pare greu de găsit, m-am întors – a câta oară? – către muzică. Din această perspectivă, propunerea ICR Bruxelles de a dialoga cu opt muzicieni români dragi, răspândiți prin toate zările, a găsit în mine teren fertil. Internetul șterge granițele, iar muzica devine glas comun. Și aș mai adăuga ceva: împărtășirea zâmbetului. Zâmbindu-ne unii altora, ne-am simțit, pentru câteva minute, mai aproape, mai în siguranță, mai ca înainte și, fără îndoială, așa cum vom mai fi”, spune realizatorul de televiziune, Marius Constantinescu.         Stagiunea muzicală virtuală poate fi urmărită pe pagina de Facebook a ICR Bruxelles: https://www.facebook.com/icr.bruxelles. Cele opt materiale audio-video rezultate includ prezentarea muzicienilor și vor fi promovate pe site-ul reprezentanței și difuzate de ICR Bruxelles pe rețelele de socializare în limba română și limba franceză, într-un program bogat și variat.   Program       29 august – Nelly Miricioiu (soprană, România/Marea Britanie) va interpreta „Le loupe” de Sabin Pautza și „Pașii” de Felicia Donceanu; 30 august – Clara Cernat (vioară, România/Franța), acompaniată de Thierry Huillet (pian, Franța), va interpreta piesa „Asturias” de Isaac Albéniz, într-o transcripție pentru vioară solo de Xavier Turrul; 5 septembrie – Leontina Văduva (soprană, România/Franța) va interpreta „Hôtel” de Francis Poulenc și „J’ai deux amours” de Vincent Scotto; 6 septembrie – Răzvan Stoica (vioară, România/Olanda), acompaniat de Andreea Stoica (pian, România/Olanda) va interpreta piesa „Preludium & Allegro” de Fritz Kreisler; 12 septembrie – Alexandra Dariescu (pian, România/Marea Britanie) va interpreta piesa „Andante con moto, Prelude no. 2”, inclusă în cele nouă preludii pentru pian Op. 1 (1990) de Karol Szymanowski; 13 septembrie – Alina Păvălache (pianistă, România/Franța) va interpreta piesa „Nocturna” no. 3 pentru pian Op. 17 de Gabriel Fauré; 19 septembrie – Claudia Bara (pian, România/Belgia) va interpreta piesa „Pavane” în D major de George Enescu; 20 septembrie – Remus Azoiței (vioară, România/Marea Britanie), va interpreta piesele „Lăutarul” de George Enescu și „Sarabande” de Johann Sebastian Bach.     Număr de vizualizări :47http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/furaG4w6quY?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

„Copilul cu piele de iarnă”, de Rodica Draghincescu Posted: 27 Aug 2020 05:51 AM PDT La Editura Tracus Arte va apărea volumul de poezie Copilul cu piele de iarnă, de Rodica Draghincescu.  Când te-ai impus în limbi de circulație universală, nu mai stărui și într-una înțeleasă – mai ales în poezie – numai de vorbitorii ei nativi. Că nu acesta era cazul o dovedește faptul că, încheindu-se criza, Rodica Draghincescu, autoare de poezie inconfundabilă și în limba franceză, a revenit la română. A făcut-o scriind, nu mai puțin admirabil, volumul Fraht și adăugându-i acum acest nou volum. Pe mine m-a impresionat, cititorul va aprecia. Găsesc că poeta e mereu ea însăși. Că are o voce distinctă în ansamblul poeziei românești. Livius Ciocârlie Rodica Draghincescu (n. 1962, Buziaș, județul Timiș) este o poetă, prozatoare, eseistă și traducătoare stabilită în Franța. După încheierea studiilor de filologie la Universitatea de Vest din Timișoara și publicarea unor volume de poezie importante, care au reliefat prezența femininului în literatura generației ’90, precum Fiecare avem sub pat niște fotografii de care ne este rușine (1995), Obiect de lux ascuțit pe ambele părți (1997), Ah! (1998) și EU-genía (2000), Rodica Draghincescu devine scriitoare de limbă franceză. Îi apar în Franța volume de poezie (La poussière du soir, 2001; La lune n’est pas un simple mouchoir, 2003; Ra(ts), 2012; Rienne, 2015), romane, eseuri și interviuri cu personalități ale literaturii europene, reunite în Entretiens avec Rodica Draghincescu (2004). A fondat în 2010 revista Levure littéraire și a funcționat ca liant între mai multe culturi, traducând poeți polonezi, luxemburghezi, belgieni, italieni și francezi. Cel mai recent volum al autoarei a apărut în 2018: FRAHT, Casa de Editură Max Blecher. www.edituratracusarte.ro   Număr de vizualizări :48http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/RQ0AU4o5fWw?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Scena.ro 48: Teatrul în pandemie Posted: 27 Aug 2020 03:07 AM PDT Numărul 48 (2)/2020 este primul realizat în plină pandemie, început în starea de urgență și tipărit în starea de alertă. El ajunge în această săptămână la abonați și în lanțurile de librării partenere – Humanitas, Cărturești, Librarium – cărora le dorim să rămână cât mai mult deschise. Prima parte a anului a fost complicată pentru artele spectacolului, iar toamna nu se arată mai fericită. Ne aflăm într-un moment în care lumea internațională a teatrului discută deja soluții pentru digitalizarea tuturor interacțiunilor necesare între artiști și publicul lor – informare despre spectacole, reclamă, vânzare de bilete, comenzi de băuturi și snack-uri în spațiul online dedicat spectacolului, combinarea creativă de elemente live cu elemente media în spectacole, soluții creative de distanțare a spectatorilor, feedback-ul spectatorilor după eveniment, etc. Între timp, noi încă suntem în stadiul de a recupera pașii pe care nu ne-am gândit la timp să-i facem. Faptul că avem resurse puține, un personal nealfabetizat digital, o lipsă cronică de viziune pentru viitorul complet diferit care ne așteaptă și în teatru ca în întreaga societate nu este de natură să grăbească recuperarea distanței care ne desparte de cei care fac eforturi coerente. În încercarea de reducere a acestei distanțe, propunem în acest număr al Scena.ro un DOSAR Special cu tema Teatrul în pandemie, incluzând corespondențe din Paris, Londra, Viena, Geneva, New York, Montreal pe marginea recentei experiențe traversate de întreaga umanitate – lockdown – și a efectelor acestei stări de urgență asupra artelor spectacolului.   Numărul 48 (2)/2020 al Scena.ro îi are pe copertă pe membrii trupei Playhood din Ferentari, în continuarea seriei deschise anul trecut de revistă, care organizează ședințe foto pentru fiecare copertă pentru a atrage atenția asupra prezențelor noi din peisajul teatral românesc. În același număr mai apar interviuri cu Mihaela Drăgan, co-fondatoarea grupului de teatru rom feminist Giuvlipen despre recentele proteste Black Lives Matter și recepția lor în cultura românească, și cu Ilinca Manolache, creatoarea seriei online Totul va fi diferit, despre noile mijloace de expresie în teatru.  Vin în completareintervenții ale Oanei Cristea Grigorescu și Cristinei Modreanu despre spectacolele online și specificul lor, subiect tratat și în rubricile semnate de Marian Popescu, Mirella Patureau, Saviana Stănescu, Oltița Cîntec. Nu în ultimul rând, Mihaela Michailov pune întrebări esențiale în articolul cu titlul Precaritate de cursă lungă sau Teatrul independent nu contează!: ”cum e gândită o strategie națională privind necesitatea și vitalitatea culturii?; cum e gândită o rețea de susținere a culturii independente, care ar deveni funcțională dacă ar angaja planuri multiple de acțiune?” Pentru a marca apariția unui nou număr al revistei, lansăm și un nou episod al Podcastului Scena.ro cu titlul Artiști sau activiști? Cum să provoci reforma în teatrul public, avându-i ca invitați pe actorii Rodica Lazăr, de la Teatrul Bulandra și Mihai Călin de la Teatrul Național din București. Podcastul Scena.ro este moderat de Cristina Modreanu și Oana Cristea Grigorescu și produs de Asociația Română pentru Promovarea Artelor Spectacolului, în parteneriat cu Radio România Cultural și cu sprijinul Goethe Institut. Podcastul Scena.ro este disponibil pe website-ul www.revistascena.ro, în contul de soundcloud al revistei: https://soundcloud.com/revistascenaro   Alte materiale noi exclusiv online, pe website-ul Scena.ro: Dezbatere Redeschiderea teatrelor – PRO și CONTRA – https://revistascena.ro/arte/redeschiderea-teatrelor-pro-si-contra/ Cronica săptămânii: https://revistascena.ro/cronica-saptamanii/rescriind-naratiuni-la-g... Instagram https://www.instagram.com/scena.ro/ Facebook: https://www.facebook.com/scenaro-105949412798716/ canalul Youtube al Scena.ro: https://www.youtube.com/user/revistascenaro Scena.ro este editată de Asociația Română pentru Promovarea Artelor Spectacolului (ARPAS). Acest număr este publicat cu sprijinul AFCN- proiecte editoriale. „Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării.” Număr de vizualizări :48http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/kqJVdHvuGdE?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

RVQ se pregătește de turneu Posted: 27 Aug 2020 03:00 AM PDT Formația RVQ anunță turneul “Radu Vâlcu Quartet – Daydream – Turneu Național de debut”, serie de concerte ce se va desfășura în 10 locații și 9 orașe, cu două evenimente la București și câte unul în Sibiu, Târgu Mureș, Odorheiu Secuiesc, Sfântu Gheorghe, Brașov, Cluj-Napoca, Timișoara și Ploiești, în perioada 7 – 23 septembrie 2020. 07.09 – București, Casa Filipescu-Cesianu 08.09 – Sibiu, Filarmonica de Stat 09.09 – Târgu Mureș, Cetatea Medievală 10.09 – Odorheiu Secuiesc, Muzeul Haáz Rezsö 11.09 – Sfântu Gheorghe, Centrul de Cultură Arcuș 17.09 – Brașov, Visssual 18.09 – Cluj-Napoca, Jazz in The Park 19.09 – Timișoara, Filarmonica „Banatul” 22.09 – Ploiești, Filarmonica „Paul Constantinescu” 23.09 – București, Green Hours Accesul la evenimentele din cadrul turneului RVQ – Daydream va fi stabilit și anunțat de fiecare locație în parte, în limitalocurilor disponibile și având în vedere obligativitatea respectării distanțării sociale impusă de măsurile de protecție împotriva noului Coronavirus (COVID-19). Toate informațiile privind desfășurarea concertelor vor fi disponibile pe site-ul www.rvq.ro , Facebook: facebook.com/raduvalcuquintet/ și Instagram: https://instagram.com/raduvalcuquintet. Concertele RVQ – Daydream aduc cu ele și o parte interactivă, prin realizarea unui material video ce va fi format din două părți: Workshop interactiv–vor fi prezentate și explicate piesele si procesul de creatie al lor, de la idee la produsul final, vor fi analizate piesele – de la influente, până la structuri ritmice si armonice; prin intermediul unui QR code, publicul va avea posibilitatea de a adresa întrebări celor din trupă și șansa de a primi răspuns de la fiecare membru RVQ. Workshop de instrumente – vor fi abordate diferite tematici legate de instrumente, printre care: integrarea chitarei clasice în mixul de ansamblu mare, diferențele între tehnica de chitară clasică solo și abordarea în ansamblu mare, efectele folosite la vibrafon, istoricul integrării instrumentelor tradiționale de percuție din cultura etno în muzica cultă și jazz, crearea de sunete atmosferice cu ajutorul efectelor pe vioară (live electronics), muzica indiană și limbajul konnakol (tobe).   Interacțiunea cu publicul va fi asigurată și de momenteleJamm Session, ce vor avea loc la trei dintre concertele turneului RVQ – Daydream: laCasa Filipescu-Cesianu– București, Visssual – Brașov și Green Hours – București. Cei care vor avea ocazia de a urca pe scenă alături de RVQ pentru o experiență live de neuitat vor fi aleși în urma unei selecții online.   RVQ înseamnă un grup de tineri artiști talentați – Radu Vâlcu – chitară, Mihai Balabaș – vioară, Andrei Petrache – claviaturi, Răzvan Florescu –vibrafon&percuție tradiționalăși alături de Alexandru Badea – tobe, care și-au propus prin turneul Daydream să ofere publicului o experiență muzicală unică, prin piesele compuse chiar de cei cinci muzicieni și prezentate în premieră, ce combină perfect influenţe de world music, jazz, folclor și muzică contemporană. „Radu Vâlcu Quartet – Daydream – Turneu Național de Debut” este un proiect cultural co-finanțat de Administraţia Fondului Cultural Naţional – AFCN, având alături partenerii Casa Filipescu-Cesianu, Filarmonica de Stat Sibiu, Harmonia Cordis Association, Visssual, Asociația Memoria Culturii, Filarmonica Paul Constantinescu – Ploiești și Green Hours jazz&theatre-café.